Margareta Paslaru

Margareta Paslaru

duminică, 10 iulie 2016

Margareta Pâslaru - "(...) povestea numită Margareta Pâslaru face cât jumătate din muzica ușoară românească!"


Astăzi este ziua ta – Margareta Pâslaru

Sursa
www.miscareaderezistenta.ro/calendar Autor Dănuț Deleanu Creat: 09 iulie 2016
 
Cu ochi mari, albaștri, ca irizările mării în dimineți senine, cu un chip drăgălaș, de școlăriță, care parcă a păstrat toate mirările, răsfățurile și capriciile cu botic lăsat ale copilăriei, cu aluniță ștrengărească pe obrazul drept, asemeni celebrei Marilyn Monroe, minunata, legendara, unica Margareta Pâslaru a dominat fără drept de apel topurile și muzica ușoară românească, din anii 60-70, dând o nouă dimensiune, deschizând calea spre un nou început, revoluționând de-a dreptul acest segment muzical cu vocea sa nemaiauzită până atunci, cu timbrul său grav, vibrant.
 
Vor mai fi fost interprete de muzică ușoară în România și până la apariția Margaretei Pâslaru (așa cum vor mai fi fost cântărețe în Franța și până la Edith Piaf), însă niciuna n-a fost binecuvântată cu glasul infinitelor posibilități de exprimare ca cel al „Pâslăriței”! Prin anii 70 nu era familie în România, care să fi cumpărat un pick-up și să nu aibă măcar un disc vinil cu Margareta!
 
S-a născut la 9 iulie 1943, în București, și încă de la vârsta de trei ani, sub îndrumarea bunicului său, sculptorul Ion Dimitriu Bârlad, studiază dansul, pianul și pictura. Debutul în muzică îl face pe o scenă, în 58, la Casa de Cultură „Grivița Roșie”, unde fusese descoperită de Ileana Pop. În televiziune (adevărată rampă de lansare și de popularizare a tuturor artiștilor de atunci și de mai târziu) a debutat oarecum din întâmplare.
 
Era într-o cabină a vechii televiziuni (cu sediul în Moliere, nr.2), deoarece acceptase să filmeze o emisiune pentru copii cu „Așchiuță” și Daniela Anencov. În așteptare, începe să feredoneze câteva frânturi din „Picolissimo serenada”, a lui Vico Torriani. Vocea ei gravă îi stârnește curiozitatea lui Valeriu Lazarov, care tocmai trecea pe culoar. Crede că e o soprană, dar dă peste o școlăriță cu codițe împletite și pălărie de pai. O ia de mână, o duce în platou și-o pune să cânte cu orchestra lui Petrică Firulescu. În seara aceea intra în direct cu „Picolissimo serenada”!
 
După emisiune a fost contactată de George Grigoriu, care-i și compusese o piesă, piesă ce avea să devină celebră: „Și-n apa mării, de pe întregul litoral...”. Așa s-a născut legenda! De atunci începe o carieră fulminantă: 65 de compozitori se întrec în a-i compune cântecele, radioul o difuzează permanent, Casa de Discuri „Electrecord” îi scoate disc după disc (cu vânzări record), televiziunea nu mai prididește s-o cheme la toate emisiunile de divertisment și la celebrele revelioane, cinematografia o ispitește cu roluri de zână bună (în „Veronica” și „Veronica se întoarce”), cu „Melodii-Melodii”, „Împușcături pe portativ” și alte peste 10 filme.
 
Începând cu anul 1961, când obține Premiul I la Concursul Artiștilor Amatori și până la începutul acestui an, obține zeci și zeci de premii naționale și internaționale, premii care răsplătesc și definesc munca ei de-o viață, cariera artistică și incredibilul talent.
 
Se știe că, în 1983, Margareta părăsea România, urmându-și soțul în America, însă plecarea a fost numai fizică, deoarece sufletul i-a rămas permanent în țara în care a cunoscut bucuria de a cânta, dragostea și prețuirea oamenilor, gloria. Drept dovadă, după 1989, Margareta a fost aproape tot timpul prezentă în țară, ocupându-se de tot felul de proiecte, implicându-se în plan social cât trei guverne la un loc! Ultimul proiect a fost acum o lună, când buna și inimoasa Margareta a lansat albumul de autor „Cum să te las?”, în beneficiul supraviețuitorilor de la Colectiv.
 
Astăzi, legendara, unica, neobosita, inimoasa „Pâslărița” împlinește 73 de ani, ani din care peste jumătate de secol i-am fredonat cântecele și i-am rostit cu drag numele. Fără Margareta Pâslaru, muzica ușoară românească ar fi fost mai săracă, s-ar spune, cu o poveste. Da, dar povestea numită Margareta Pâslaru face cât jumătate din muzica ușoară românească! Să-i dăruim trandafiri din grădina bucuriilor, să-i urăm clipe minunate, liniște sufletească, energie pentru a duce mai departe proiectele pe care și le dorește și să-i lase toamna vieții pomii verzi ai anilor ce vor veni! La mulți ani, doamnă Margareta Pâslaru! Vă iubim!

vineri, 22 aprilie 2016

Margareta Pâslaru - La zi de sărbătoare, TVR 2 dedică o ediţie specială unei legende vii, artistului plurivalent Margareta Pâslaru

Sursa: tvr2, tvr.ro/19.04.2016
http://tvr2.tvr.ro/un-mare-nume--de-floare--al-muzicii-usoare-romanesti-vine--de-florii--la-tvr-2_16363.html

Un mare nume (de floare) al muzicii uşoare româneşti vine, de Florii, la TVR 2

Marți, 19 aprilie 2016

În Duminica Floriilor, de la ora 13.00, urmăriţi un special şi emoţionant “Medalion Margareta Pâslaru”

 
 
În Duminica Floriilor, de la ora 13.00, la “Medalion Margareta Pâslaru”, românii se pot bucura de un cadou special al TVR 2, pregătit de Irina Negraru. Este vorba de o ediţie dedicată Margaretei Pâslaru - considerată "artist plurivalent" şi recompensată la începutul acestui an de către Uniunea Autorilor si Realizatorilor de Film din România cu premiul de excelenţă pentru întreaga activitate.

La zi de sărbătoare, TVR 2 dedică o ediţie specială unei legende vii, artistului plurivalent Margareta Pâslaru - a cărei impresionantă carieră artistică de aproape şase decenii a fost strâns legată de TVR. În plus, 65 de compozitori i-au încredinţat creaţiile lor pentru a fi interpretate la TVR, la radio, pe discuri, cumulând aproape 800 de înregistrări, inclusiv muzică populară, compoziţii proprii şi şlăgare internaţionale dintr-un repertoriu de 1000 de titluri.

Eram elevă şi cântam acompaniată de Paul Ghenţzer încă din 1958 la Casa de Cultură Griviţa Roşie. În cadrul unor spectacole televizate cu artişti amatori, în 1959 m-a remarcat compozitorul George Grigoriu, care a compus pentru timbrul meu vocal "Chemarea mării", înregistrată la Radio în acelaşi an. Concomitent, am fost invitată la o 'audiţie' pentru tânarul regizor Valeriu Lazarov în Studioul Naţional de Televiziune din Moliere şi astfel, am ajuns cunoscută şi iubită de marele public din întreaga ţară. Ca urmare, revista Flacăra, m-a ales pentru coperta sa din 1960”.


Aşa cum declară Margareta Pâslaru: “pentru mine, Televiziunea Română a rămas atelierul artistic prin care dăruiesc publicului muzică din sufletul meu. Cei mai valoroşi profesionişti de aici: Lazarov, Gherghinescu, Vornicu, Bocăneţ, Titus Munteanu - mi-au apreciat glasul şi diversitatea interpretării, au pus în valoare originalitatea şi m-au implicat în mari evenimente artistice, precum Festivalul Mamaia sau Cerbul de Aur. Dar, peste ani, şi alte generaţii de profesionişti – precum Dan Manoliu, Liana Săndulescu, Aurel Badea, Elize Stan, Iuliana Tudor, Marina Constantinescu - m-au cooptat în proiectele TVR, în stilul elevat şi de înaltă ţinută artistică specific numai Televiziunii Române.”
 
Totodată, emisia de duminică este şi cea mai bună ocazie a îndrăgitei artiste de a ura “vibrante energii, divină protecţie şi lumină sufletească tuturor celor care îşi serbează onomastica de Florii” şi de a aprecia efortul producătoarei Irina Negraru "care a realizat acest medalion, o succintă recapitulare a unei jumatăţi de secol şi mai bine, în care am colaborat cu regizori, scenaristi, cameramani, electricieni, maşinişti, la televiziunea Mamă, TVR!"
 

Acest program poate fi urmărit şi online, pe portalul video TVR+.


luni, 29 februarie 2016

Margareta Pâslaru la Cinemateca Română – Mărțișor, în ajun de primăvară

27.02.2016...pașii mei grăbiți, printre picăturile de ploaie ce dansau în voie...căutam cu privirea Cinematograful Eforie. Noroc cu google map, un ajutor pe care te poți bizui oricând. Prima mea vizită...am venit din Craiova pentru evenimentul Cinemateca pentru toți”, susținut de criticul de film, scriitorul şi jurnalistul Cristian Tudor Popescu al cărui invitat special, Margareta Pâslaru, m-a determinat să dau o fugă la București.

Programul de sală de la premiera filmului din anul 1967

În contrast cu atmosfera de afară, Sala Cinematecii însorită de prezența unor nume legendare: Margareta Pâslaru, Tudor Caranfil și Cristian Tudor Popescu, caldă și primitoare pentru publicul pasionat de film care la intrare a primit programul de sală de la premiera filmului „Un film cu o fată fermecătoare” din 1967 despre care, peste ani, în cartea sa „Filmul surd în România mută” Cristian Tudor Popescu scria: Fata fermecătoare a lui Lucian Bratu și Radu Cosașu este poate cel mai nedrept interzis film românesc. (...) Ruxandra este o antieroină” (...) Acesta este un câștig evident al filmului, care sparge niște tipare valabile ani de zile în cinematograful românesc.
Margareta Pâslaru și criticul de film Tudor Caranfil

Pelicula lui Lucian Bratu, a (re)descoperit generațiilor diferite de spectatori imaginea timpului de acum 49 de ani uneori atât de prezentă și în timpul de acum.

(...) Rolul Margaretei este într-adevar foarte greu. Această fată fermecătoare poartă în spate tot filmul, nu numai titlul. Trebuie să trezească rând pe rând simpatie, antipatie, repulsie chiar. Să fie drăgălașă, dezarmantă, enervantă, să fie proastă, cu și fără farmec și să aibe crize de inteligență acută.”, scria în revista Cinema (septembrie 1966). 


Că Margareta Pâslaru a strălucit în acest rol...touché de presa vremii:

  • Portretul unei fete cu farmec dar egoistă și superficială, preocupată să treacă prin viață fără probleme, evitând responsabilitățile și tratând totul cu tupeu și ușurătate. (…) Rolul Ruxandrei Vancu nu îi solicită Margaretei Pâslaru virtuțile de cântăreață ci, exclusiv, vocația de actriță.” (Săptămâna Culturală a Capitalei 03.03.1967)

  • Tudor Caranfil: "De altfel se cuvine să adăugăm dacă există o experiență reușită în acest film, aceasta este tocmai examenul dificil pe care l-a promovat Margareta Pâslaru. Ea a avut de făcut față unui rol de rară întindere, în care nu părăsește ecranul din generic și până la ultima întunecare a filmului, impresionând mereu prin spontaneitate, firesc, și mai ales prin farmecul, inspirat pus în valoare de fotografia operatorului Tiberiu Olasz”. (Informația 08.03.1967)

  • Călin Căliman: "Actrița a făcut un adevărat tur de forță, demonstrând tuturor (inclusiv scenaristului) ceea ce inițial nimeni nu știa: că rolul a fost scris anume pentru ea. Pentru originalitatea acestei demonstrații, Margareta Pâslaru este de felicitat. Ea a intuit cu limpezime felul de a fi al personajului și i-a infățișat pe ecran nuanțat complexitatea." (Contemporanul 10.03.1967)

  • Florian Potra: "Despre Margareta Pâslaru s-a scris, în unanimitate, că și-a trecut examenul de actriță cinematografică și cred că așa este, deși meritul trebuie împărțit cu regizorul Bratu." (Luceafarul, 11.03.1967),

touché și de criticul de film Cristian Tudor Popescu în prelegerea sa în care a menționat despre momentele de bijuterie artistică create de Margareta Pâslaru în rolul Ruxandrei Vancu.



Dialogul interesant (întrebări și răspunsuri) între public și legendara artistă, m-a dus dus cu gândul la ceea ce Margareta Pâslaru declara într-un interviu „Nu-mi ajunge timpul pentru câte mai am de făcut. Ideile abundă, găsesc soluţii pentru a realiza un anume concept. Mă educ, şlefuiesc mesteşugul artistic, prin artă spiritul se purifică. Evit turnul de fildeş.” Sursa http://okmagazine.ro/people/interviuri/interviu-margareta-paslaru-evit-turnul-fildes/index.html





CD-ul de autor al Margaretei Pâslaru “Stelele filmului cântă” definit de Jolt și Andrei Kerestely ca “Un gest de mare camaraderie, noblețe și altruism, regăsit din ce în ce mai rar în lumea artei din România.(Sursa http://www.evz.ro/margareta-paslaru-revine-cu-un-nou-proiect-caritabilstelele-filmului-canta.html) în beneficiul artiștilor vârstnici, cu probleme de sănătate, care s-au retras din lumea filmului, a strâns în coadă publicul ce a răspuns cu generozitate unei invitații care impresionează de fiecare dată prin delicatețea și frumusețea ei.




Îmi stăruie în minte o clipă în care, din sală, am zărit-o pe Margareta Pâslaru lângă afișul graficianului Wictor Gorka...fermecătoare alăturare de imagini, desprinsă parcă dintr-un film... genială inspirația de a imortaliza momentul!



Da, la cinemateca Română, primăvara, a venit cu o clipă mai devreme cu un Mărțișor fermecător!

Sursa foto: pagini Facebook Margareta Pâslaru și Margareta Pâslaru Muzician/Formație

duminică, 24 ianuarie 2016

Margareta Pâslaru - "Această onoare mă duce cu gândul la toți regizorii de film, teatru și televiziune care m-au ales, toți compozitorii cu care am lucrat"


Margareta Pâslaru și Marian Crișan - printre premianții Galei UARF


Sursa: AGERPRES/23.01.2016/autor Oana Ghiță



Actrița și cântăreața Margareta Pâslaru și regizorul Marian Crișan s-au numărat printre premianții Galei Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România (UARF) ce a avut loc vineri, la București.

Ioan Cărmăzan, președintele UARF, discută cu Margareta Paslaru, la cea de-a a IV-a ediție a Galei U.A.R.F

"Suntem o entitate clară, suntem o entitate limpede iar în ultimii ani prezența noastră în peisajul cultural este destul de activă", a spus președintele UARF, Ioan Cărmăzan, în deschiderea galei.

Acesta a explicat că premiile UARF sunt acordate persoanelor care au o prezență remarcabilă în mediul cultural.

Click viedeo Gala premiilor U.A.R.F 

"UARF-ul nu este dependent de anul cinematografic. Încercăm să răsplătim oameni care reprezintă ceva în peisajul cultural (...) e o opțiune pur subiectivă", a adăugat Cărmăzan.

Primul trofeu al serii, "Premiul de excelență pentru întreaga activitate", i-a fost acordat Margaretei Pâslaru.


"Această onoare mă duce cu gândul la toți regizorii de film, teatru și televiziune care m-au ales, toți compozitorii cu care am lucrat", a spus ea, menționând întreaga echipă din spatele realizării unui film. "Absolut fiecare a contribuit cumva la această longevivă activitate", a afirmat artista, adăugând că anul acesta împlinește 59 de ani de carieră. 

Un alt premiu pentru întreaga activitate i-a revenit actorului Remus Mărginean, în timp ce premiul pentru regie i-a fost acordat lui Marian Crișan.

"Am copilărit cu filmele la care unii dintre dumneavoastră probabil ați lucrat (...) Poate ar trebui să fim mai solidari, mai uniți, pentru că avem un motiv pentru asta — cinema-ul", a spus Marian Crișan.

Premiul pentru critică de film i-a fost acordat lui Ioan Pavel-Azap iar premiul pentru actorie — rol feminin — Iuliei Dumitru. Premiul UARF pentru actorie — rol masculin i-a revenit lui Nicodim Ungureanu iar premiul pentru imagine — debut, lui Pătru Păunescu, pentru "Doar cu buletinul la Paris", de Șerban Marinescu.

Premiul "Tânără speranță — actorie" i-a revenit Ralucăi Aprodu, iar trofeul UARF pentru imagine, lui Liviu Mărghidan.

Premiul UARF pentru scenografie i-a fost acordat lui Mihai Dorobanțu iar premiul de excelență pentru întreaga activitate, regizorului Adrian Istrătescu-Lener.

Regizoarea Cristina Iacob a primit premiul "Pentru succes de box office la film românesc de debut" pentru producția"Selfie", care a avut peste 100.000 de spectatori.
"Premiul pentru cel mai prolific producător de film și televiziune din România" i-a fost acordat lui Adrian Sârbu.

Crinei Tofan i-a fost acordat, în cadrul galei, un premiu special pentru rolul "Ema la 12 ani", în filmul "Live" de Vlad Păunescu.

De asemenea, în cadrul galei UARF, actrița și cântăreața Ileana Șipoteanu a primit "Premiul de Excelență cu prilejul împlinirii a 30 de ani de activitate artistică".

AGERPRES/(A, AS — autor: Oana Ghiță, editor: Diana Dumitru, editor online: Andreea Lăzăroiu)