Margareta Pâslaru la Cinemateca Română – Mărțișor, în ajun de primăvară

27.02.2016...pașii mei grăbiți, printre picăturile de ploaie ce dansau în voie...căutam cu privirea Cinematograful Eforie. Noroc cu google map, un ajutor pe care te poți bizui oricând. Prima mea vizită...am venit din Craiova pentru evenimentul „Cinemateca pentru toți”, susținut de criticul de film, scriitorul şi jurnalistul Cristian Tudor Popescu al cărui invitat special, Margareta Pâslaru, m-a determinat să dau o fugă la București.

Programul de sală de la premiera filmului din anul 1967

În contrast cu atmosfera de afară, Sala Cinematecii însorită de prezența unor nume legendare: Margareta Pâslaru, Tudor Caranfil și Cristian Tudor Popescu, caldă și primitoare pentru publicul pasionat de film care la intrare a primit programul de sală de la premiera filmului „Un film cu o fată fermecătoare” din 1967 despre care, peste ani, în cartea sa „Filmul surd în România mută” Cristian Tudor Popescu scria: „Fata fermecătoare a lui Lucian Bratu și Radu Cosașu este poate cel mai nedrept interzis film românesc. (...) Ruxandra este o “antieroină” (...) Acesta este un câștig evident al filmului, care sparge niște tipare valabile ani de zile în cinematograful românesc. ”

Margareta Pâslaru și criticul de film Tudor Caranfil

Pelicula lui Lucian Bratu, a (re)descoperit generațiilor diferite de spectatori imaginea timpului de acum 49 de ani uneori atât de prezentă și în timpul de acum.

„ (...) Rolul Margaretei este într-adevar foarte greu. Această fată fermecătoare poartă în spate tot filmul, nu numai titlul. Trebuie să trezească rând pe rând simpatie, antipatie, repulsie chiar. Să fie drăgălașă, dezarmantă, enervantă, să fie proastă, cu și fără farmec și să aibe crize de inteligență acută.”, scria în revista Cinema (septembrie 1966). 

Că Margareta Pâslaru a strălucit în acest rol...touché de presa vremii:

• “Portretul unei fete cu farmec dar egoistă și superficială, preocupată să treacă prin viață fără probleme, evitând responsabilitățile și tratând totul cu tupeu și ușurătate. (…) Rolul Ruxandrei Vancu nu îi solicită Margaretei Pâslaru virtuțile de cântăreață ci, exclusiv, vocația de actriță.” (Săptămâna Culturală a Capitalei 03.03.1967)

• Tudor Caranfil: "De altfel se cuvine să adăugăm că dacă există o experiență reușită în acest film, aceasta este tocmai examenul dificil pe care l-a promovat Margareta Pâslaru. Ea a avut de făcut față unui rol de rară întindere, în care nu părăsește ecranul din generic și până la ultima întunecare a filmului, impresionând mereu prin spontaneitate, firesc, și mai ales prin farmecul, inspirat pus în valoare de fotografia operatorului Tiberiu Olasz”. (Informația 08.03.1967)

• Călin Căliman: "Actrița a făcut un adevărat tur de forță, demonstrând tuturor (inclusiv scenaristului) ceea ce inițial nimeni nu știa: că rolul a fost scris anume pentru ea. Pentru originalitatea acestei demonstrații, Margareta Pâslaru este de felicitat. Ea a intuit cu limpezime felul de a fi al personajului și i-a infățișat pe ecran nuanțat complexitatea." (Contemporanul 10.03.1967)

• Florian Potra: "Despre Margareta Pâslaru s-a scris, în unanimitate, că și-a trecut examenul de actriță cinematografică și cred că așa este, deși meritul trebuie împărțit cu regizorul Bratu." (Luceafarul, 11.03.1967),

touché și de criticul de film Cristian Tudor Popescu în prelegerea sa în care a menționat despre momentele de bijuterie artistică create de Margareta Pâslaru în rolul Ruxandrei Vancu.

Dialogul interesant (întrebări și răspunsuri) între public și legendara artistă, m-a dus dus cu gândul la ceea ce Margareta Pâslaru declara într-un interviu „Nu-mi ajunge timpul pentru câte mai am de făcut. Ideile abundă, găsesc soluţii pentru a realiza un anume concept. Mă educ, şlefuiesc mesteşugul artistic, prin artă spiritul se purifică. Evit turnul de fildeş.” Sursa http://okmagazine.ro/people/interviuri/interviu-margareta-paslaru-evit-turnul-fildes/index.html

CD-ul de autor al Margaretei Pâslaru “Stelele filmului cântă” definit de Jolt și Andrei Kerestely ca “Un gest de mare camaraderie, noblețe și altruism, regăsit din ce în ce mai rar în lumea artei din România.”(Sursa http://www.evz.ro/margareta-paslaru-revine-cu-un-nou-proiect-caritabilstelele-filmului-canta.html) în beneficiul artiștilor vârstnici, cu probleme de sănătate, care s-au retras din lumea filmului, a strâns în coadă publicul ce a răspuns cu generozitate unei invitații care impresionează de fiecare dată prin delicatețea și frumusețea ei.

Îmi stăruie în minte o clipă în care, din sală, am zărit-o pe Margareta Pâslaru lângă afișul graficianului Wictor Gorka...fermecătoare alăturare de imagini, desprinsă parcă dintr-un film... genială inspirația de a imortaliza momentul!

Da, la cinemateca Română, primăvara, a venit cu o clipă mai devreme cu un Mărțișor fermecător!

Sursa foto: pagini Facebook Margareta Pâslaru și Margareta Pâslaru Muzician/Formație