Maria Titus - Informaţia Bucureştiului 2 iunie 1964: "Capsa" muzicală a fost fără doar şi poate debutul Margaretei Pâslaru în postura de cântăreaţă de muzică populară românească.
Adina Darian - Cinema oct. 1966: "În prezent, Margareta Pâslaru are imprimate 60 de melodii şi deţine recordul vânzării de discuri la muzica uşoară. RECENT ÎNSĂ ŞI-A BĂTUT PROPRIUL EI RECORD CU DISCUL DE MUZICĂ POPULARĂ."
Elly Roman: "Neaşteptata interpretă a intonaţiilor noastre folclorice, actriţa de film cu posibilităţi multiple, actriţa de teatru cu o prezenţă scenică remarcabilă şi, mai ales , cântăreaţa...".
De cate ori într-un interviu este rugată să vorbească despre introducerea muzicii populare în repertoriu, Margareta Pâslaru aminteşte de îndemnul pe care l-a primit de la Maria Tănase, de a aborda şi acest gen muzical, şi îi mulţumeste inegalabilei artiste.
Margareta Pâslaru - Interviu Graiul Maramureşului - 2 iunie 2007: “În cadrul repetiţiilor cu piesa “Opera de trei parale”, unde eu cântam melodiile în stil “Brechtian”, aşa cum mă îndruma regizorul Liviu Ciulei, am avut ocazia s-o întâlnesc pe Maria Tănase, şi ea distribuită în piesă. Într-o zi, mi-a spus în felul ei unic: “Ascultă, fă…tu trebuie să cânţi muzică populară. Ascultă-mă pe mine, că-s vulpe bătrână…” Şi am început să cânt. N-a existat apoi turneu, mai ales în străinătate, în care să nu cânt folclor. Pentru mine este o datorie de onoare să reprezint ţara prin tot ce este mai valoros, mai original, izvorul şi esenţa muzicii românesti, folclorul nostru”.
Un an mai târziu, Margareta Pâslaru este inclusă cu “Sunt oşanca bine-mi pare” în distribuţia filmului de televiziune “Mens sana in corpore sano” realizat de Valeriu Lazarov şi premiat la Festivalul Internaţional de Televiziune de la Praga, 1965.
Aceeaşi melodie este interpretată şi în filmul “Împuşcături pe portativ” (1967) unde marea artistă joacă rolul unei debutante, interpretând şi câteva piese de muzică uşoară.
Tot în 1967 Casa de discuri Electrecord editează discul EDC-886 care cuprinde 4 piese stilizate în ritm modern de Richard Oschanitzky şi interpretate de Margareta Pâslaru: Aseară ţi-am luat basma, Văleleu, Pe deal pe la Cornaţel şi Ţarina de la Găina.
Pe CD-ul “Margareta – 40 de ani de la primul disc”, dintre cele de 25 de melodii fac parte şi Sunt osancă bine-mi pare, Bade pălărie nouă, Pe deal pe la Cornăţel, Supărat badea-i de-aseară, Bate Doamne, lemnele.
Ca o recunoaştere a valorii interpretării melodiilor folclorice, Margareta Pâslaru a fost invitată să participe la turnee în strainatate alături de ansamburi profesioniste.
Astfel, împreuna cu Rapsodia Română în septembrie 1970 a evoluat în Israel.
Facla – Tel Aviv –1977: "În "Blestemul " vocea de infinite posibilităţi a Margaretei, pe fundalul agreabilei sale prezenţe scenice aduce puternic, emoţionant, imaginea celei care a fost Maria Tănase."
În noiembrie - decembrie 1970, alăuri de Ansamblul “Doina” a cântat folclor în mai multe oraşe din Anglia: Cardiff, Manchester, Brighton, Bournemouth, Galders Green, Harrogate.
Margareta Pâslaru este invitată din nou în Anglia pentru o serie de 25 de spectacole la Royal Festival Hall in perioada 15 iulie - 5 august 1974 împreună cu ansamblul “Doina Bucureştiului”.
Evening news - London, 1974: "And let me not forget Margareta Paslaru, a little Romanian, who sings deep down in her boots, like Juliette Greco. She is a joy."
John Percival South London: "Romanian Dance Company at Queen Elizabeth Hall": "…The only named soloist is Margareta Paslaru, who combines an exceptionally deep contralto voice with a coquettish appearance and manner."
Informaţia Bucureştiului – E.C. – 13 august 1974: "Nu putem trece peste faptul că, la reuşita spectacolului a contribuit substanţial micro recitalul (tot folcloric, fireşte) al Margaretei Pâslaru, despre care ziarul londonez "Morning Star", din 18 iulie scria: "(...) cantă cu o voce voluptoasă, asemanatoare celei a Marlenei Dietrich"
Un alt turneu este cel din Ţările Scandinave – Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia - (35 zile, 24 oraşe) cu Ansamblul Doina în octombrie - noiembrie 1972 când a interpretat Ţarina de la Găina, Aseară ţi-am luat basma, Uhai bade, Mărita-m-aş bade.
Jydske Tidende - Stockholm - 1972: "Margareta Pâslaru a interpretat cu deosebit simţ al umorului şi cu o mimică sugestivă cântecele populare româneşti".
În august 1979, plecă în turneu de muzică populară în Italia la invitaţia Ansamblului UTC.
In 1998, Margareta Pâslaru a marcat împlinirea a 40 de ani de la debut prin recitalulul extraordinar "Vine, vine ...Margareta", acompaniată de formaţia Radu Goldiş, sustinut în mai multe oraşe din Statele Unite şi Canada.
Luceafărul Românesc - Mai 1998 – Montreal: "Cu o ţinută ireproşabilă, Margareta creează magia unui spectacol de clasă. Nimic nu este pompos, pretenţios ori exagerat. Există o vizibilă grijă pentru amănunt, pentru echilibru şi pentru variaţie. Margareta functionează într-o regie artistică proprie, utilizând detalii de costum şi mici recuzite, schimbându-le la vedere, şi creând personaje şi diversitate pe parcursul întregului recital. Ţinuta de scenă este impecabilă şi pune în valoare o interpretă ale cărei mişcări sunt bine găsite, expresive şi sugestive."
România Liberă USA - Iulie 1999 – Miami: "Margareta a impresionat prin diversitatea cântecelor prezentate, culese din toate genurile şi pe gustul tuturor"
1971, Margareta Pâslaru este invitată de onoare cu un recital de muzică populara la Gala Festivalului “Maria Tănase” ediţia a II-a - Craiova.
In 27 noiembrie 2009 este invitata surpriză în încheierea ediţiei jubiliare XX a festivalului.
Spectatorii români au avut nenumarate ocazii de a se bucura ascultând-o pe Margareta Pâslaru în spectacole folclorice în Bucureşti sau în ţară.
1968, în seria de recitaluri prin care, la 25 de ani, a aniversat 10 ani de la debut, dintre cele 23 de melodii prezentate publicului au făcut parte nelipsitele melodii de muzică populară.
1969, la Festivalul Internaţional Cerbul de Aur, Margareta Pâslaru a deschis Recitalul extraordinar cu “Ţarina de la Găina”, continuând cu 11 melodii de muzică uşoară.
Este ştiut că fiecare microrecital al legendarei artiste se încheie cu o melodie populară.
Publicul a apreciat evoluţia Margaretei Pâslaru ca interpretă de folclor, fapt dovedit de prezenţa sa atat în Top P al revistei Săptămâna cât şi în ancheta revistei Flacara 1973, în clasamentul de popularitate – interprete de muzică populară.
Şi un amănunt referitor la vestimentaţia marii artiste: la toate festivalurile şi concursurile la care a participat în 29 de ţări, chiar şi acolo unde a cântat doar muzică uşoară, ţinutele pe care le-a purtat au avut întotdeauna elemente folclorice: ie sau cojoc sau trăisciora sau broderii inspirate din portul popular.
