„(…) A reusit timp de decenii sa ne tulbure cu cantecele ei, cu glasul ei, cu felul ei de a fi pe scena, intr-un mod de necopiat si de neatins de nimeni altcineva. Margareta Paslaru a reusit sa schimbe culoarea copacilor care raman si toamna verzi (…)” Caterina Stan-lansare CD „Lasa-mi toamna pomii verzi”, Magazinul Muzica, 24.10.2010
Cu ochi mari, albaștri, ca “apa mării, de pe întregul litoral”, cu un chip drăgălaș şi aluniță ștrengărească pe obrazul drept, asemeni celebrei Marilyn Monroe, minunata, legendara, unica Margareta Pâslaru a dominat fără drept de apel topurile și muzica ușoară românească, din anii 60-70, dând o nouă dimensiune, deschizând calea spre un nou început, revoluționând de-a dreptul acest segment muzical cu vocea sa nemaiauzită până atunci, cu timbrul său grav, vibrant. În acea vreme, nu era familie în România, care să fi cumpărat un pick-up și să nu aibă măcar un disc vinil cu Margareta!
A fost vedeta de necontestat a anilor 70-80, umplând săli de spectacol, jucând în filme şi în piese de teatru şi apărând pe micul ecran în aproape toate emisiunile de varietăţi ale televiziunii române. Păstrând şi azi aceeaşi energie juvenilă şi aceeaşi voce inconfundabilă, domnia sa este extrem de prolifică scoţând în continuare adevărate bijuterii muzicale, de cele mai multe ori făcând-o în scopuri caritabile.
S-a născut la 9 iulie 1943, în București, și încă de la vârsta de trei ani, sub îndrumarea bunicului său, sculptorul Ion Dimitriu Bârlad, studiază dansul, pianul și pictura. Debutul în muzică îl face pe o scenă, în 58, la Casa de Cultură „Grivița Roșie”, unde fusese descoperită de Ileana Pop. În televiziune (adevărată rampă de lansare și de popularizare a tuturor artiștilor de atunci și de mai târziu) a debutat oarecum din întâmplare.
Era într-o cabină a vechii televiziuni (cu sediul în Moliere, nr.2), deoarece acceptase să filmeze o emisiune pentru copii cu „Așchiuță” și Daniela Anencov. În așteptare, începe să feredoneze câteva frânturi din „Picolissimo serenada”, a lui Vico Torriani. Vocea ei gravă îi stârnește curiozitatea lui Valeriu Lazarov, care tocmai trecea pe culoar. Crede că e o soprană, dar dă peste o școlăriță cu codițe împletite și pălărie de pai. O ia de mână, o duce în platou și-o pune să cânte cu orchestra lui Petrică Firulescu. În seara aceea intra în direct cu „Picolissimo serenada”!
După emisiune a fost contactată de George Grigoriu, care-i și compusese o piesă, piesă ce avea să devină celebră: „Și-n apa mării, de pe întregul litoral...”. Așa s-a născut legenda! De atunci începe o carieră fulminantă: 65 de compozitori se întrec în a-i compune cântecele, radioul o difuzează permanent, Casa de Discuri „Electrecord” îi scoate disc după disc (cu vânzări record), televiziunea nu mai prididește s-o cheme la toate emisiunile de divertisment și la celebrele revelioane, cinematografia o ispitește cu roluri de zână bună (în „Veronica” și „Veronica se întoarce”), cu „Melodii-Melodii”, „Împușcături pe portativ” și alte peste 10 filme.
Începând cu anul 1961, când obține Premiul I la Concursul Artiștilor Amatori și până la începutul acestui an, obține zeci și zeci de premii naționale și internaționale, premii care răsplătesc și definesc munca ei de-o viață, cariera artistică și incredibilul talent.
Se știe că, în 1983, Margareta părăsea România, urmându-și soțul în America, însă plecarea a fost numai fizică, deoarece sufletul i-a rămas permanent în țara în care a cunoscut bucuria de a cânta, dragostea și prețuirea oamenilor, gloria. Drept dovadă, după 1989, Margareta a fost aproape tot timpul prezentă în țară, ocupându-se de tot felul de proiecte, implicându-se în plan social cât trei guverne la un loc!
În 1996, lansează o casetă audio şi un CD “The best of…” , donând Comitetului Român UNICEF toate încasările . În 2007, TVR Media a lansat DVD-ul “Margareta Pâslaru – de dragul copiilor”, în coproducţie cu UNICEF, urmând ca toate încasările să sprijine un proiect în favoarea copiilor dezavantajaţi din România.
De atunci, cu energia unui veritabil perpetuum mobile, aproape an de an, a creat evenimente şi a iniţiat proiecte în scopuri caritabile. Să amintim numai că, acum doi ani, buna și inimoasa Margareta a lansat albumul de autor „Cum să te las?”, în beneficiul supraviețuitorilor de la Colectiv, iar, de curând, la 29 martie 2018, a lansat albumul de autor “Providenţa” (prilej cu care artista aniversează 60 de ani de activitate), album realizat în beneficul Asociaţiei Nevăzătorilor din România.
Astăzi, legendara, unica, neobosita, inimoasa „Pâslărița” împlinește 75 de ani, ani din care peste jumătate de secol i-am fredonat cântecele și i-am rostit cu drag numele. Să-i dăruim trandafiri din grădina bucuriilor, să-i urăm clipe minunate, liniște sufletească, energie pentru a duce mai departe proiectele pe care și le dorește și să-i lase toamna vieții pomii verzi ai anilor ce vor veni! La mulți ani, doamnă Margareta Pâslaru!
Margareta Pâslaru este artista care a revoluţionat muzica uşoară românească şi care, în cei 60 de ani de carieră artistică neîntreruptă pe diferite planuri, a cucerit publicul nu doar prin vocea sa inconfundabilă, ci şi prin multitudinea de valenţe ale talentului său. Marea artistă - care la 9 iulie 2018 împlineşte 75 de ani - este mereu activă, plină de idei şi iniţiative, mereu preocupată nu doar de muzică, ci şi de acţiuni caritabile.
Cântăreaţă de muzică uşoară şi populară, compozitoare şi textieră, actriţă de teatru şi film, Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, în Bucureşti. Şi-a făcut debutul, elevă fiind, în muzica uşoară, în 1958, la un eveniment care a avut loc la Casa de Cultură Griviţa Roşie. Acolo a fost descoperită de Ileana Pop, care realiza transmisii TV de la Casa de Cultură, în care apare şi Margareta. În acea perioadă a obţinut Premiul I pe Capitală, la Festivalul artiştilor amatori.
Într-o emisiune dedicată sportivilor români participanţi la Olimpiada de la Roma, ''Toată lumea face sport'', din 10 iulie 1960, este solicitată de realizatori (Valeriu Lazarov şi George Mihalache) şi cântă ''Picolissima serenada'' în limba italiană. După aceea, lansează, cu Marina Voica, un cântec care a devenit un mare şlagăr al anilor '60 - ''Pe aripa vântului''. După 15 ani, cele două artiste au lansat, la Mamaia, şlagărul ''Baladă'', potrivit site-ului artistei, margaretapaslaru.blogspot.com.
În 1959, tânărul compozitor George Grigoriu, auzind-o cântând şi apreciindu-i timbrul special, compune pentru eleva Pâslaru Margareta ''Chemarea mării'' ("Şi-n apa mării", cum o numea publicul). Înregistrată la Radio România, piesa în interpretarea tinerei soliste devine un mare şlagăr . ''Chemarea mării'' marchează şi debutul discografic al Margaretei, bătând toate recordurile de vânzare în 1961. Mai târziu, George Grigoriu a fost cel care a numit-o ''un mit al muzicii uşoare''.
Discul de Aur - primit în 1968 - o catapultează la Cannes, anul următor, unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. şi apare pe aceeaşi scenă cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.
A studiat pian, balet, pictură, cursul de perfecţionare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (Ministerul Culturii), la clasa Cameliei Dăscălescu. Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul Margaretei Pâslaru.
Urmează o ascensiune rapidă pentru tânăra cântăreaţă, care lansează şlagăr după şlagăr: ''Mandolina mea'' şi ''Polca dragostei'' de George Grigoriu, ''Două rândunici'' de Radu Şerban, ''Cum e oare?'' de Florin Bogardo, ''Margarete'' de Temistocle Popa, ''Va veni o clipă'' de Paul Urmuzescu. În acelaşi timp, realizatorul Valeriu Lazarov, o invită (pe lângă emisiunile curente de varietăţi) să cânte şi să joace în trei scurtmetraje muzicale de televiziune, pentru străinătate, premiate la Montreaux şi Cairo.
Vocea amplă şi timbrul grav al Margaretei îi inspiră atât pe compozitorii clasici ai muzicii uşoare, precum Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, cât şi pe cei tineri pe atunci - Temistocle Popa, Florin Bogardo, Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Ţeicu. Au fost 65 de compozitori care i-au încredinţat creaţiile lor.
Astfel Margareta Pâslaru îşi creează un repertoriu vast, la care se adaugă şlagăre internaţionale: ''Trandafirii tăi'', ''În grădina bucuriilor'', ''Harap Alb'', ''Spuneam că nu-mi pasă'', ''Poate vreţi să dansaţi'', etc. Din repertoriul său sunt înregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din ţară şi străinătate. Apreciata cântăreaţă evoluează excelent ca actriţă în teatru şi film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică şi text, acompaniindu-se la pian.
Margareta Pâslaru este distribuită de maestrul Liviu Ciulei, alături de Toma Caragiu, în 1964, în piesa ''Opera de trei parale'' de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra". Piesa s-a jucat în patru stagiuni, aproximativ 400 de reprezentaţii, şi a beneficiat de o distribuţie de excepţie: Clody Bertola, Toma Caragiu, Victor Rebengiuc, George Măruţă şi Rodica Tapalagă.
Este distribuită, în 1968, în spectacolul de teatru radiofonic ''Nu sunt Turnul Eiffel'' de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, apărut, apoi, şi pe disc vinil, în rolul Manţi, alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă, Cornel Coman, Mihai Pălădescu. Un an mai târziu, apare în serialul radiofonic ''Şoseaua Nordului'' după romanul lui Eugen Barbu, regia Constantin Moruzan, în rolul Marta, alături de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Emil Hossu. Tot în 1968, juriul internaţional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Menţiunea ''Cerbul de Aur'', ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediţii.
În acelaşi an, la numai 25 de ani, artista a sărbătorit 10 ani de activitate printr-un ''One Woman Show'' cântând 23 de piese, unele compoziţii proprii. La ediţia 1969 a Festivalului Internaţional Cerbul de Aur artista face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital; acompaniată de propria formaţie (Rolf Albricht) şi creându-şi coregrafia, Margareta Pâslaru interpretează 12 piese româneşti, şlagăre internaţionale, folclor şi compoziţii proprii.
Este solicitată din ce în ce mai mult de mari regizori şi realizatori TV, printre care se numără: Alexandru Bocăneţ, Tudor Vornicu, Titus Munteanu, Dumitru Moroşanu, Paul Urmuzescu, Tudor Mărăscu, Aurora Andronache, Dan Mihăescu, Ovidiu Dumitru şi mulţi alţii. Din păcate, solicitările de peste hotare nu au putut fi onorate, fiindcă Margareta Pâslaru nu a primit viză de ieşire - în vest - timp de 10 ani.
Continuă apariţiile la televiziune, Sala Palatului, Teatrul ''Constantin Tănase'', Sala Polivalentă, grădini de vară (''Boema''), alături de artişti celebri ca: Stela Popescu, Ştefan Bănică, Vasilica Tastaman, Alexandru Arşinel, Horia Moculescu ş.a. Este invitată la Teatrul Radiofonic, face înregistrări la radio şi pe disc. Joacă în filme (''Tunelul'' - regia Francisc Munteanu, ''Un film cu o fată fermecătoare" - regia Lucian Bratu, ''Împuşcături pe portativ'' - regia Cezar Grigoriu, ''Veronica'' - regia Elisabeta Bostan, ''Veronica se întoarce'', ''Gloria nu cântă' - regia Alexandru Bocăneţ, ''Melodii, melodii'' - regia Francisc Munteanu). Devine, astfel, una dintre cele mai solicitate vedete ale timpului.
În 1983, se stabileşte în SUA, urmându-şi soţul, Gheorghe Sencovici. Margareta îşi continuă activitatea artistică pe diverse planuri. În paralel cu lucrul la galeriile de artă compune şi înregistrează la 'Q Sound Studio NY': ''Cheia'', ''Tatăl nostru'', ''Omul bun învinge'', ''Un copil uitat'', ''Un pod peste ocean'', ''Bucuria de-a cânta'', ''Sărbători fericite'', ''Listen my daughter'', ''Am cântat''. Schiţează continuu muzică şi texte pe care le definitivează la Bucureşti. În 1998 şi 1999 efectuează turnee în SUA şi Canada cu recitalul "Vine, vine... Margareta" prin care marchează 40 de ani de activitate artistică, acompaniată de Radu Goldiş.
Devine voluntar şi activează în cadrul numeroaselor proiecte precum "The Food Bank", "Meals on Wheels", "Bridges". Trece de cealaltă parte a camerei de filmat în calitate de regizor artistic, producător, scenarist, editor, la TV şi "M Soul Productions", creând documentare şi programe cultural educative. Margareta Pâslaru a donat 200 de emisiuni la Muzeul Carter House din oraşul Summit, statul american New Jersey. Organizează "Ziua Internaţională a Copilului" - 1 Iunie la San Francisco, formând oraşe surori cu Summit New Jersey, Washington DC şi alte state. Toate aceste contribuţii la mai binele comunităţii i-au adus, în 2002, premiul ''Women of Excellence'' categoria Arts & Humanities - oferit de Senatul statului New Jersey.
În 1996, se întoarce în România, pentru a-şi lansa o casetă audio şi un CD - ''The best of...'', donând Comitetului Român UNICEF toate încasările rezultate din vânzarea în România a acestora. Tot atunci, Margareta Pâslaru a primit diploma, insigna şi titlul de membru de onoare al Comitetului Naţional Român UNICEF. De altfel, ea s-a implicat tot timpul în acţiuni umanitare şi de voluntariat, atât în SUA, cât şi în ţară.
Albumul ''Margareta - 40 de ani de la debut'', lansat în 2000, s-a epuizat în câteva ore. În 2006, după şase ani de absenţă pe piaţa muzicală românească, a lansat albumul ''Margareta Forever'', cu o parte dintre cele mai reprezentative melodii din repertoriul său de aproximativ 700 de înregistrări. (''Cântecul Zânei'' din filmul ''Veronica'', ''Vei pleca'', ''Ale tale'' - melodie realizată în duet cu Dan Spătaru etc.). CD-ul a fost lansat la 18 noiembrie 2006 şi a fost dedicat memoriei soţului ei, Gheorghe Sencovici.
În 2007, TVR Media a lansat DVD-ul ''Margareta Pâslaru - de dragul copiilor'', în coproducţie cu UNICEF, urmând ca toate încasările din vânzarea acestuia să sprijine un proiect în favoarea copiilor dezavantajaţi din România. DVD-ul, produs la a 60-a aniversare a UNICEF, conţine piese de mare succes ale interpretei, înregistrate în Televiziunea Română, între anii 1966-2007, precum şi compoziţia ''Ziua noastră, ziua copiilor'' cântată împreună cu Grupul Allegretto. Artista a donat drepturile unui Centru de Plasament UNICEF.
Margareta Pâslaru este sărbătorită la 22 septembrie 2008, în Aula Uniunii Compozitorilor, la împlinirea a 50 de ani de carieră artistică, iar în noiembrie acelaşi an, în foaierul Sălii Radio are loc lansarea CD-ului ''Bucuria de a cânta''. Artista a donat drepturile de autor ce-i revin din vânzarea acestui CD în beneficiul pensionarilor Orchestrei Radio dirijată de Sile Dinicu.
La 20 noiembrie 2010, în cadrul celei de-a 17-a ediţii a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură, Margareta Pâslaru a sărbătorit 50 de ani de la lansarea primului său disc, printr-o altă lansare, un CD de autor - ''Lasă-mi, toamnă, pomii verzi'', album pe care a semnat muzica tuturor celor 25 de melodii. Pentru acesta, a fost recompensată cu "Trofeul Electrecord" creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare la Casa de Discuri Electrecord.
Fiind implicată în acţiuni umanitare, interpreta a filmat în 2010 un clip publicitar, în cadrul campaniei ''Şcoala te face mare'', pentru a descuraja abandonul şcolar. În septembrie 2009, Crucea Roşie Română lansează proiectul ''Banca de Alimente'' implementat în ţara noastră la iniţiativa Margaretei Pâslaru care a ''importat'' conceptul. Pentru implicarea sa în acest proiect de succes, în 2011 a primit Trofeul ''Crucea Roşie 135 ani de Umanitate'', în acelaşi an fiind numită şi Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în România.
La 7 mai 2012, Margareta Pâslaru şi-a lansat volumul "Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie, viziune", editat la Curtea Veche Publishing. În această carte, artista redă cu sensibilitate momente din viaţa şi din cariera sa, întregite de intensitatea trăirilor şi determinarea care au caracterizat-o întotdeauna, toate acestea însoţite de aproape 100 de ilustraţii din arhiva personală, multe dintre ele prezentate pentru prima dată publicului. Fundaţia Radio România editează, în 2013, CD-ul aniversar ''Margareta 70'' - 55 de ani de activitate artistică. Artista donează încasările şi drepturile programului "Banca de Alimente" al Crucii Roşii Române.
Margareta Pâslaru a primit, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Castelul Peleş, la 12 mai 2013, Ordinul Coroana României în grad de Cavaler.
În iunie 2014, a fost lansat un CD surpriză, "Actorii cântă", ce cuprinde compoziţii ale Margaretei Pâslaru pe texte proprii sau pe versurile unor poeţi români, special alese şi interpretate de unii dintre cei mai valoroşi şi îndrăgiţi actori - Emilia Popescu, Marius Manole, Maria Buză, Mihai Bisericanu, Marius Bodochi, Silviu Biriş, Rodica Mandache, Corina Chiriac, Anca Sigartău, Florin Zamfirescu, Ovidiu Niculescu, Gelu Niţu şi Margareta Pâslaru; sunt incluse piese binecunoscute precum: ''Lasă-mi, toamnă, pomii verzi'', ''Timpul'', ''Turneul", ''Libertatea nu se învaţă...'', ''Fericirea mult visată'', dar şi prime audiţii - "Pansele negre" pe versuri bacoviene, în duet cu Florin Zamfirescu, şi "La un capăt al lumii TU la celălalt EU" pe versurile lui Marius Tucă.
Prin acest CD, Margareta Pâslaru şi UNITER s-au gândit că pot face mai mult pentru artiştii, pe care i-au admirat şi pe care îi apreciază, încasările din vânzarea acestui CD fiind donate în Fondul de Solidaritate Teatrală, fond special deschis la UNITER.
Tot în 2014, i s-a împlinit un vis pentru care a luptat din 2007 - instalarea unor difuzoare în saloanele Spitalului pentru copii ''Grigore Alexandrescu'', nu doar pentru anunţuri de urgenţă, incendiu, cutremur, evacuare, cât şi pentru poveşti. Programul "Vise frumoase, copii" cuprinde istorioare citite copiilor de Margareta pe audiobook-ul "Basme fermecate".
Un moment emoţionant al anului 2014 a fost reîntâlnirea, după 45 de ani, cu Mireille Mathieu, cu ocazia concertului pe care doamna muzicii franceze l-a susţinut la Sala Palatului. Mireille Mathieu a invitat-o pe scenă pe Margareta Pâslaru, alături de care, în 1969, a fost prezentă la Cannes, unde ambele artiste au primit Trofeul MIDEM.
În acelaşi an a expus o parte dintre ţinutele sale de scenă la expoziţia ''Haina îl face pe om'' de la Muzeul Naţional de Istorie, alături de trofee, afişe, discuri, amintiri de familie ale artistei, toate intrând în patrimoniul muzeului. De asemenea, o parte dintre obiectele personale ale Margaretei Pâslaru au fost donate în noiembrie 2014 licitaţiei ''Dăruind vei dobândi'' organizată la Casa de Licitaţii Artmark, unde s-au adjudecat discul vinil din 1981 cu şlagărele ''Lasă-mi toamnă, pomii verzi'' şi ''Păsările nu mor niciodată'', afişul turneului din Canada cu recitalul extraordinar "Vine, vine ... Margareta" prin care, în 1998, a serbat 40 de ani de activitate şi un anteriu creat special pentru spectacolul de gală al Festivalului ''Maria Tănase'', ediţia XX, Craiova 2009.
În noiembrie 2015 a lansat albumul ''Stelele filmului cântă'', un nou proiect muzical cu scop caritabil iniţiat de Margareta Pâslaru şi produs de Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), toate încasările rezultate din vânzarea acestuia fiind destinate ajutorării artiştilor vârstnici, cu probleme de sănătate, care s-au retras din lumea filmului. Albumul ''Stelele filmului cântă'' cuprinde 21 de compoziţii proprii semnate Margareta Pâslaru, interpretate de artişti cu nume sonore: Maia Morgenstern, Ştefan Velniciuc, Stela Popescu, Ştefan Bănică, Valentin Teodosiu, Adriana Trandafir, Jeanine Stavarache, Eugen Cristea, Andreas Petrescu, Marian Râlea, Monica Davidescu, Aurelian Temişan, Alexandru Arşinel, Alexandra Velniciuc. Margareta Pâslaru cântă şi pe acest CD compoziţii proprii - "Veniţi la Bucureşti" şi o piesă tribut adus regretatei poete Constanţa Buzea - "Şi viaţa merge mai departe", versuri pe care artista le-a primit cu dedicaţie.
Margareta Pâslaru a lansat, la 30 mai 2016, albumul de autor "Cum să te las?", în beneficiul supravieţuitorilor incendiului, care a avut loc la clubul "Colectiv" în 2015. Tot în 2016, la Gala Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF) i-a fost decernată placheta "Artist plurivalent" UARF, Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră, potrivit https://margaretapaslaru.blogspot.ro.
La 29 martie 2018 artista a lansat albumul de autor ''Providenţa'', prilej cu care artista aniversează 60 de ani de activitate. Albumul aniversar a fost realizat în beneficiul Asociaţiei Nevăzătorilor din România.
"Fericită coincidenţă! 2018 marchează Marea Unire, 90 de ani de Radio, iar pentru mine 60 de ani activi de la debutul care a creat un impact durabil. Tulburarea stârnită de versurile unor poeţi prezenţi pe albumul de autor ''Providenţa'', precum Ana Blandiana, George Bacovia, George Ţărnea, Oscar Wilde, Constanţa Buzea, Marius Tucă, vibrează în glas. Am regăsit printre strofe propriul univers, solitudinea necesară. Piscurile reuşitelor rămân, nu se repetă, evoluăm în pas cu dinamica autentică din noi înşine", mărturisea Margareta Pâslaru, la sesiunea de autografe organizată în 28 iunie 2018 de Muzeul Naţional al Literaturii Române, pentru albumul "Providenţa".
Ani la rând a prezentat rubrica radiofonică ''Margareta Pâslaru prezintă pe...'' la Radio România Cultural, inclusă în emisiunea ''Espresso de week-end'', prin care susţine tineri artişti din diferite domenii. Din 2010 artista oferă tinerilor excepţionali un Premiu Anual pentru ''Originalitate Interpretativă'', premiu care îi poartă numele.
Motto-ul după care s-a ghidat Margareta Pâslaru în aceste activităţi umanitare este ''în tinereţe ne străduim să ne facem un nume. La maturitate trebuie să folosim 'numele' spre binele altora''. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Daniela Juncu)
A cântat...cu un timbru unic, a compus, a evoluat artistic pe multiple planuri...cu măiestrie, originalitate şi pasiune...şi, într-o zi splendidă de primăvară, a aniversat 60 de ani de activitate neîntreruptă.
O aniversare la care Margareta Pâslaru a strălucit, ca în longeviva carieră artistică, unic. Surprinzător sau nu, cea care se caracteriza "Un artist, imprevizibil uneori", a aniversat cele 6 decenii, atipic...prin lansarea CD-ului de autor "Providenţa" - prinos unei alte cauze umanitare.
Bogatul palmares (zeci de premii şi distincţii ce i-au rasplătit activitatea artistică şi umanitară), evaluările cronicarilor vremii care i-au elogiat arta în diferite etape ale exprimării artistice şi mai ales sutele de melodii înregistrate ce fac istorie de o jumătate de secol plus un deceniu, nu au făcut subiectul aniversării...toate acestea, intrate în patrimoniul cultural şi afectiv, rămân viitorimii.
Creaţie de frumos pentru suflet şi de bine pentru Asociaţia Nevăzătorilor, CD-ul "Providenţa" a cărui lansare a "umplut ochi" elegantul spaţiu al Magazinului Muzica devenit prea puţin încăpător pentru public, a fost cap de afiş al aniversării.
Lumina-i lăuntrică ce se oglindeşte în ochii săi care văd suferinţa, sufletu-i care vibrează la durerile omeneşti, modul de gândire care o face să reflecteze şi unul din verbele nelipsite din modu-i de viaţă - a dărui prin muzică - înfăţişează nobleţea spirituală a Margaretei Pâslaru care, de astă dată, a ales direcţionarea drepturilor de autor în beneficiul Asociaţiei Nevăzătorilor din România.
Ce forţă interioară o determină să înceapă un nou proiect, imediat după împlinirea altuia? Să o ia de la capăt, iar şi iar, fără a-şi acorda nicio clipă de răgaz?...poate Providenţa.
Timp de câteva ore, i-au fost alături colaboratori, artişti, public de la mic la mare, toţi, veniţi din admiraţie şi preţuire, pentru artista Margareta Pâslaru şi repetatele sale înfăptuiri în beneficiul unor cauze umanitare.
Preţuitul şi preţiosul autograf al Margaretei ne-a ţinut, împreună, în aşteptare...aşteptare în care melodiile CD-ului dezvăluiau "frământările" şi "problemele sufleteşti" ale artistei, iar telefoanele şi aparatele foto au făcut zeci de de fotografii, toţi cei prezenţi dorind un instantaneu alături de legenda muzicii româneşti. Nu este nicio problemă dacă ţi s-a descărcat telefonul sau te-a lăsat bateria, tocmai când ai ocazia să păstrezi o amintire cu Margareta...te salvează internetul...altcineva, cunoscut sau necunoscut, captează bucuria momentului, faci schimb de e-mail şi ai ceeace ţi-ai dorit.
Prezenţa la eveniment a celor ce au dorit să-i fie alături, buchetele de flori ce i-au fost dăruite, au întărit şi întregit declaraţia Emiliei Popescu: "(...) Margareta, eşti un exemplu pentru noi (...) te iubim mult de tot".
Am pierdut trenul de Craiova pentru care îmi cumpărasem bilet la venire, dar aveam CD-ul şi autograful, iar trenuri au mai fost destule pentru a mă întoarce acasă.
INTERVIU Margareta Pâslaru: „Chipul meu reflectă iubirea celor dragi“
Sursa: okmagazine.ro/06.03.2018 - Autor Florentina Iana; Foto Sorin Stana http://okmagazine.ro/people/interviu-margareta-paslaru-chipul-meu-reflecta-iubirea-celor-dragi/index.html
Ne-am întâlnit cu Pâslărița părinților tăi în locul ei de suflet din Capitală, braseria Capșa, acolo unde am fost curioși să surprindem și gustul acelui parfait special, desertul tinereții artistei.
Nu-i ușor să te afli în preajma artistei care pare a fi ieșit câștigătoare în lupta cu timpul. Pentru că, fără să vrem, suntem implicați într-un fel de luptă în care niciuna dintre părți nu cedează. Noi vrem să punem pe tapet trecutul, în timp ce artista cu mai mult de o jumătate de secol de carieră insistă să povestească prezentul. A fost cel mai bine vândută artistă a anilor ‘60, dar Margaretei nu-i place să se hrănească din amintirile succesului ei de-atunci, mai ales acum, când le pregătește admiratorilor un nou album. Am vorbit, așadar, despre prezent și viitor, într-un decor care sărbătorește eleganța trecutului.
Ați împlinit 60 de ani de când sunteți pe scenă. N-ați obosit?
Pășesc în al 60-lea an activ cu diadema de platină oferită de timp. Parcă ieri serbam primii zece ani de activitate în 1968, alți 40 de ani în 1998, apoi 50 de ani în 2008. M-am hrănit cu muzică, am gustat dans, teatru, film, am scris scenarii și le-am regizat. Risc de când mă știu cu fiecare primă audiție, emisiune TV, cu fiecare compoziție, risc.
Care este secretul energiei dvs. extraordinare, la vârsta de 74 de ani?
„Pasiunea e-acel ceva ce-ți dă putere, ca sorbind venin să crezi că-i miere”. Este un vers dintr-o compoziție proprie din anul 1972. Îmbrățișez solitudinea creatoare, savurez avangarda, am rămas un spirit liber. Muzica înseamnă dăruire, contopirea simțirilor cu spiritul.
Spuneți-mi de ce ați ales să donați drepturile de autor de pe ultimul album Asociației Nevăzătorilor din România?
Faptul că în 2017 s-au închis și unitățile protejate la care lucrau persoane cu deficiență de vedere m-a tulburat profund. Vom putea face o diferență acordând asociației suport moral și material, prin vânzarea muzicii mele. Din 1993, fiecare CD și DVD vândut au avut o finalitate umanitar-caritabilă, în sprijinul unor cauze meritorii. Spirala vieții urcă spre cer, la 75 de ani va începe numărătoarea inversă. Prin urmare, las prin testament toate drepturile, rezultate din muzica interpretată la TV, pe discuri, CD-uri, YouTube și din filmele în care am jucat, tinerilor debutanți în film. Fie ei actori, regizori, scenariști, producători, muzicieni din lumea filmului. Astfel, „Premiul Anual pentru Originalitate”, în valoare de 1.000 de dolari, care îmi poartă numele – demarat în 2010 și oferit an de an – va continua după ieșirea mea din scenă (râde). Sunt aproximativ 800 de înregistrări, inclusiv compoziții proprii – muzică și text – precum și texte pentru alți compozitori, plus adaptarea unor șlagăre în limba română.
Când lansați noul album?
Joi, 29 martie, la magazinul Muzica, anticipând sărbătoarea Floriilor, lansare la care sunt invitați toți cei care-și sărbătoresc onomastica. Va fi, astfel, o dublă sărbătoare. Tot atunci, melomanii vor primi bonus caietul III cu partiturile propriilor compoziții. După zeci de compilații cu sute de melodii cunoscute, am compus și înregistrat noul album de autor „Providența“, cu 25 de titluri. Înregistrările au avut loc în studioul compozitorului Jolt Kerestely, cu care am colaborat încă din 1964, la Radio. Am conceput anumite melodii cu text cu tot: „Mâinile sale te-au atins, Cumințenie“, omagiu adus lui Brâncuși, apoi „Providența“, „Morfeu“, „Avantaj-Dezavantaj“, „Time is a monster“, în duet cu actorul Ovidiu Niculescu, „Fărâmiță“, în amintirea lăutarului Fărâmiță Lambru. Alte compoziții au fost inspirate de versurile poeților, de pildă Ana Blandiana, în piesele „Părinții” și „O furnică poetă”. Am interpretat un alt duet cu Mircea Radu, „The Ballad of Reading Gaol”, după Oscar Wilde. În piesa „Tags-veșnic, singur, plouă”, inspirată de poezia „Rar“ de George Bacovia, mulți s-au regăsit.
Cum arată o zi din viața dvs? Cât este muncă și cât este timp liber?
Depinde. Îmi descarc ideile la pian, cizelez armoniile, textul. Apoi lucrez cu orchestratorii. Urmează programarea înregistrării pentru care mă pregătesc studiind interpretare. În altă zi, revin la mixaj. Timpul liber ocazional este productiv și el, citesc, învăț, studiez, dau curs unor invitații la evenimente culturale. În funcție de locul în care trebuie să ajung, îmi schițez singură costumul, îmi aleg ținuta vestimentară.
Ce aminitiri va leagă de braseria Capșa, aici unde ne-am întâlnit pentru ședința foto?
Sunt fascinată de arhitectura, istoria și rafinamentul acestui loc. Braseria servea în anii ’60 un parfait de alune senzațional. Îmi tratez prietenii și în prezent cu aceeași rețetă.
Simțiți vreodată nostalgie după tinerețea și frumusețea dumneavoastră?
Nu. Chipul meu reflectă iubirea celor dragi și aprecierea publicului de toate vârstele.
Există acest curent puternic împotriva hărțuirii sexuale căreia îi cad victime femeile. În tinerețea dumneavoastră vă loveați de așa ceva?
Nici vorbă. Primeam flori și complimente. Se spune că atitudinea serioasă dezarmează intenții de acest fel.
Pe blogul dvs. vorbiți despre admiratori fideli. Va întâlniți cu fanii, interacționați cu ei pe mail sau pe social media?
Fanii veniți din alte orașe se întâlnesc la magazinul Muzica, pentru a-și completa colecția cu noile mele albume, revin la Târgul Gaudeamus și la Bookfest, unde eu susțin sesiuni de autografe. Mă informează despre muzica difuzată la Radio, TV, își distribuie videoclipuri, fotografii. Le mulțumesc tuturor pentru fidelitate și flori.
Care este cea mai mare defavoare pe care le-o face Internetul persoanelor publice?
Reciclarea unor știri eronate, exagerări, lucruri care induc în eroare publicul, afectează credibilitatea, devin toxice pentru cititorii tineri. Vorba cântecului meu din 2012: „Libertatea nu se-nvață, ci reflectă un fel de-a fi”.
Ne-ați vorbit, în timpul ședinței foto, despre un pas de dans prezentat într-un videoclip.
Margareta Pâslaru - Festivalul Mamaia - anul 1976
Propria coregrafie pe scenă și în emisiuni TV era diferită de la o piesă la altă. Ușurința mișcărilor se datora și faptului că am studiat în copilărie cu maestra de balet Floria Capsali. La melodia „Nimic de zis”, compusă de Ion Cristinoiu, am inclus pași pe care, ani mai târziu, i-am zărit la alte soliste. Iată impresia compozitorului Edmond Deda: „Margareta Pâslaru s-a impus în viața muzicii ușoare românești printr-un stil personal de interpretare, la crearea căruia au contribuit calitățile de timbru și inflexiuni ale vocii sale, talentul ei actoricesc înnăscut. Margareta a știut – intuitiv – să creeze un stil atât de original, încât mulți dintre interpreții noștri apăruți ulterior au fost tentați să o imite”.
V-am găsit schimbată față de întâlnirile noastre anterioare. Arătați minunat și aveți un look nou.
După doi ani în care m-am jucat colorând părul albastru, „asortat“ ochilor, am ales recent părul natural, alb-argintiu.
Spuneați că și vestimentația pentru această ședință foto este creație proprie. Ce v-a inspirat?
Atmosfera aparte a braseriei Capșa mi-a stârnit imaginația, am desenat schița costumelor, iar croitoreasa cu care colaborez de mult, doamna Ferentz, le-a executat aidoma. Vorbind despre accesorii, mănușile purtate la această ședință foto le-am găsit la bunica mea. Ele completează și în prezent eleganța ținutei, după cum umbreluța de dantelă folosită la Festivalul Mamaia din 1976 a conturat atmosfera piesei încredințată de Vasile Vasilache Jr. Iar pentru costumul purtat la sesiunea foto, s-au deșirat numeroase coliere de perle, pentru a fi creat efectul mânecilor.
Știu că anumite ținute purtate de dvs. în trecut sunt expuse acum la Muzeul Național de Istorie. Care anume? Costumele selecționate pentru expoziția „Prietenii muzeului“ au fost create în anii ’60 și ’70, în colaborare cu arhitecții Ghițulescu. Invitată la festivaluri internaționale, purtam mereu ținute cu elemente folclorice stilizate. La festivalul Maria Tănase de la Craiova, de exemplu, am purtat un costum inspirat de țesături oltenești.
Ce simțiți când vă auziți melodiile de demult la radio?
Difuzarea pieselor din anii ’60-’70’ trage înapoi. Eu merg înainte, optez pentru noile albume de autor cu finalitate caritabilă.
Pe de altă parte, există un trend al remixării melodiilor vechi. Ați fi de acord cu un remix al melodiei “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”, de exemplu?
Tendințele nu mă afectează, eu îmi păstrez stilul. Faptul că diferite generații de cântăreți preiau șlagărele unor vedete poate fi un compliment, dacă se respectă tema melodică și textul. Trupa Niște băieți a înregistrat o versiune nostimă a compoziției mele, „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi“, inspirată de versurile Anei Blandiana. O altă versiune interesantă a piesei este aceea pe care o puteți asculta chiar pe albumul Providența, reorchestrată de George Popa și interpretată de actori valoroși.
Selecțiuni - playlist PROVIDENȚA album de autor Margareta Pâslaruîn beneficiul Asociației Nevăzătorilor.CD-ul include alte 12 titluri, proză, concerte live, o arhivă sentimentală la cererea admiratorilor fideli. Foto, Lucian Năstase
Fericită coincidență! 2018 marchează marea unire, 90 de ani de Radio, iar pentru mine 60 de ani activi, de la debutul care a creat un impact durabil. În 1968 serbam primii zece ani One-woman show cu trupa Rolf Albricht; aveam 25 de ani. Peste Ocean, am recapitulat 40 de ani activi prin recitalul 'Vine, vine Margareta' 1998, turneu în Canada și USA cu trupa Radu Goldiș.
Numeroase CD-uri au inclus compilații cu piesele celor 65 de compozitori care m-au solicitat, prin urmare, anul acesta vă dăruiesc proprii compoziții izvorâte din preaplinul frământărilor.
Risc de când mă știu, cu fiecare primă audiție, cu fiecare emisiune TV, cu fiecare compoziție, risc. Longevitatea creatoare, activitatea neîntreruptă pe multiple planuri, a perpetuat dinamica maturității roditoare. Un sâmbure de nebunie aprinde imaginația, induce starea de transă.
Vorba ceea, câte petale, tot atâtea melodii născute din stări sufletești. Noi duete, premiere discografice, muzică live din spectacol, la rubrica "arhivă sentimentală". O constantă în diversitatea albumului rămâne starea descrisă de poetul Virgil Carianopol, în care m-am regăsit:
"Sunt flacără, sunt jar, sunt pară, merg printre oameni luminând...Și ard și ard așa într-una...(compoziția Flăcări) Urme s-au păstrat în memoria afectivă a publicului, în media.
Visătoarea care luptă pentru visele sale, vă invită să vă procurați albumul aniversar 'Providența' în beneficiul Asociației Nevăzătorilor.
*Detalii despre colaboratori, în curând :)
MOTTO: În tinerețe ne străduim să ne facem un nume. La maturitate trebuie să folosim 'numele' spre binele altora.
