Margareta Paslaru

Margareta Paslaru

duminică, 13 iulie 2014

Margareta Pâslaru – Sărbătorită în mass-media – 09.07.2014

Ştiaţi că...?
Astăzi, „un mit al muzicii uşoare” îşi sărbătoreşte ziua de naştere... (video)
Sursa: Ziarul de Constanta / 09.07.2014 / autor Rodica Mitu
http://www.ziuaconstanta.ro/divertisment/stiati-ca/stiati-ca-astazi-un-mit-al-muzicii-usoare-isi-sarbatoreste-ziua-de-nastere-video-501908.html?imagini=1#scroll


 

Născută pe 9 iulie, în aceeaşi zi cu Angela Similea şi Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru, „un mit al muzicii uşoare”, cum a numit-o compozitorul George Grigoriu, împlineşte vârsta de 71 de ani.
 
Potrivit Wikipedia, în 1958, Margareta Pâslaru a debutat în muzica uşoară la Casa de Cultură Griviţa Roşie, iar prima apariţie în public a avut loc la vârsta de patru ani şi jumătate, când a interpretat rolul copilului din „Madame Butterfly” de Puccini.

Datorită vocii cu multiple posibilităţi de exprimare, cei mai importanţi compozitori i-au încredinţat creaţiile lor, multe dintre acestea fiind scrise special pentru glasul ei aparte. Dintre melodiile Margaretei Pâslaru amintim „Chemarea mării”, „Va veni o clipă”, „O mască râde, o mască plânge”, „La Marea Neagră”, „Cine ştie”, „Lasă-mi toamnă pomii verzi”.


În 1968, a fost distinsă cu un Disc de Aur. A apărut pe aceeaşi scenă cu nume internaţionale importante, precum Amalia Rodriguez, Dalida, Adriano Celentano. În anul 2008, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul său, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor.
******************************************************************************************

Margareta Pâslaru, la 71 de ani

Sursa: Telegraf de Constanta / 10.07.2014 / autor Mirela Stîngă
http://www.telegrafonline.ro/1404939600/articol/273183/margareta_paslaru_la_71_de_ani.html


Actriţa şi cântăreaţa Margareta Pâslaru şi-a aniversat, ieri, ziua de naştere. La împlinirea celor 71 de ani, artista a spus că cel mai frumos cadou pe care ar putea să-l primească ar fi confirmarea vânzării CD-ului „Actorii cântă”, în beneficiul campaniei „Artiştii pentru artişti” a Uniunii Teatrale din România. „Îmi doresc vestea bună care confirmă vânzarea CD-ului de autor „Actorii cântă”, în beneficiul campaniei „Artiştii pentru artişti”. Îmi voi sărbători aniversarea lucrând cu plăcere, definitivând textul unei compoziţii. Ziua se va încheia în familie”, a spus, ieri, artista.
La ceas aniversar, Margareta Pâslaru nu i-a uitat nici pe colegii ei de breaslă Angela Similea, Mirabela Dauer şi Daniel Iordăchioaie, care şi ei şi-au sărbătorit, ieri, ziua de naştere. „Continuând tradiţia şi anul acesta, le doresc colegilor realizarea viselor”, a spus marea artistă cu ochi albaştri-violet.
„Vorbind despre 56 de ani activi în lumea artistică, alegerea nu e simplă, au fost diferite piscuri. Admiratorii fideli au răspuns dăruirii mele cu dragoste, aplauze şi flori. Din câte am aflat, anumite drumuri pe care le-am deschis au devenit „documente” care îi inspiră pe alţii. Îmi face plăcere să susţin tinerii talentaţi”, a mai spus actriţa şi cântăreaţa aniversată.
 ********************************************************************************************
 
Astăzi sărbătorim trei mari doamne ale muzicii românești - Fragment
Sursa: StirileRol.ro / 09.07.2014


Ziua de 9 iulie este una deosebit de importantă în istoria muzicii ușoare românești. În această zi deosebită s-au născut trei dintre marile artiste ale României: Angela Similea, Margareta Pâslaru și Mirabela Dauer.
 
Margareta Pâslaru
 
 
Margareta Pâslaru s-a născut pe 9 iulie 1943, la București. S-a remarcat prin talentul său muzical, dar și prin actorie. Este în același timp cântăreață, compozitoare, textieră, actriță de teatru și film, realizatoare TV și Radio.
 
Prima apariție în public a Margaretei Pâslaru a avut loc la vârsta de 4 ani jumătate, pe scena Operei în rolul copilului din Madame Butterfly, de Puccini.
 
După o carieră de excepție, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul său. Īn 2010, la împlinirea unei jumătăți de secol de la primul disc, artista a lansat CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ și a primit Trofeul Electrecord. Fundația Radio România a editat în 2013 CD-ul aniversar „Margareta 70“ - 55 de ani de activitate artistica.
 
Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport" dedicată câștigătorilor români la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ în limba italiană; în studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu și Mircea Albulescu. În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei "Pe aripa vântului". În 1961 Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori din raionul Grivița Roșie. În 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi ofera Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compoziții proprii. În 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formație (Rolf Albricht) și creându-și coregrafia. Invitată să cânte și în străinătate, Margareta nu primește viză timp de 10 ani. În 1981 Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol. Acompaniată de „Romanticii“ lui Mircea Drăgan, Margareta vine cu propriul concept prin care își schimbă costumația la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă importantă în cariera artistei. În ceea ce privește filmografia, Margareta Pâslaru s-a remarcat prin rolurile din „Veronica” și „Veronica se întoarce”.

********************************************************************************************

La mulți ani Mirabela Dauer, Angela Similea și Margareta Pâslaru - Fragment

Sursa: Glasul.md / 09.07.2014
http://glasul.md/la-multi-ani-mirabela-dauer-angela-similea-si-margareta-paslaru/

  
Diversificarea exprimării artistice face parte din felul de fi a Margaretei Pâslaru. Neliniştea, curiozitatea, descoperirea soluţiei care rezolvă problema, faptul că este necesară celor din jur o încarcă progresiv cu energii nebănuite. Personalitatea complexă a culturii româneşti împlineşte astăzi 71 de ani.

********************************************************************************************
 
Mari artişti români sărbătoriţi pe 9 iulie: Margareta Pâslaru şi Mirabela Dauer, felicitate de sute de fani - Fragment
 
Sursa: Romania TV.net / 09.07.2014 / autor Alina Costache

Muzica românească are miercuri, 9 iulie, patru sărbătoriţi: Margareta Pâslaru, Angela Similea, Mirabela Dauer şi Daniel Iordăchiaoie. Toţi au fost felicitaţi de sute de oameni, iar pentru România TV au dezvăluit şi ce îşi doresc mai mult de ziua lor.
 
 
 
Margareta Pâslaru a împlinit 71 de ani. Cu o carieră de 56 de ani, îndrăgita interpretă a mărturisit că a fost copleşită de sutele de mesaje primite. Singurul cadou pe care şi-l doreşte este să ajute actorii în suferinţă prin vânzarea noului CD.
"Nu fac față deocamdată să răspund tuturor. Voi fi și plecată din oraș, în mijlocul familiei și răspunzând admiratorilor care mi-au rămas fideli, le mulțumesc tuturor pentru flori. Ceea ce îmi doresc e ca acest CD de autor să se vândă în continuare foarte bine", a spus, la România TV, Margareta Pâslaru.

 

Margareta Pâslaru – Vocea succesului

Sursa: Bună Ziua Iași/09.07.2014
 http://cultural.bzi.ro/margareta-paslaru-vocea-succesului-16755


Eleva Margareta Pâslaru a debutat în muzica ușoară la Casa de Cultură Grivița Roșie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer. Prima apariție în public, la vârsta de 4 ani și jumătate, a avut loc pe scena Operei în rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini.
După o carieră de excepție, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul sau. În 2010, la împlinirea unei jumătăți de secol de la primul disc, artista lansează CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ și i se oferă Trofeul Electrecord. Fundația Radio România editează în 2013 CD-ul aniversar „Margareta 70“ - 55 de ani de activitate artistică.

Vom puncta succint câteva etape, activitatea în muzică, teatru, film, compoziție, folclor, a legendarei personalități, „un mit al muzicii ușoare“ cum a numit-o compozitorul George Grigoriu.

Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport" dedicată câștigătorilor români la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ în limba italiană; în studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu și Mircea Albulescu. În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei "Pe aripa vântului".
 
În 1961 Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori din raionul Grivița Roșie.

Impresionat de timbrul aparte al Margaretei, tânărul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru ea, în 1959, „Chemarea mării“ (numit de public "Și-n apa mării"). În interpretarea originală a talentatei cântărețe, piesa devine mare șlagăr la Radio România. Ca urmare a succesului, în 1960 și Casa de Discuri Electrecord înregistrează cântecul pe primul disc al Margaretei, nr.3002, care bate recordul vânzărilor de muzică ușoara în anul următor. Discul de Aur primit în 1968 o catapultează la Cannes în 1969 unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. și apare pe aceeași scenă cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.

A studiat: pian, balet, pictură, cursul de perfecționare de pe lânga Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă (Ministerul Culturii) clasa Camelia Dăscălescu.

Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul cântăreței Margareta Pâslaru.

Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii ușoare Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au incredințat creațiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul său aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea mării" (George Grigoriu), "Cum e oare?" (Florin Bogardo), "Două rândunici" (Radu Șerban), "Va veni o clipă" (Paul Urmuzescu), tema filmului Veronica (Temistocle Popa), "O mască râde, o mască plânge" (Vasile Veselovschi), "Mediterana", cunoscută și sub titlul "La Marea Neagră" (Ion Cristinoiu), "Cine știe" (Horia Moculescu) și câte și mai câte, difuzate și în prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru își creează un repertoriu vast, la care se adaugă șlagăre internaționale: „Trandafirii tăi”, „În grădina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam că nu-mi pasă” (Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues), „Poate vreți să dansați” (Prego), „Gelosul”, „Acesta e cântecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost înregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din țară și străinatate, a caror evidență a rămas doar în memoria fanilor. Apreciata cantareață-interpretă evoluează cu aplomb ca actriță în teatru și film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian.
În 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compoziții proprii. În 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formatie (Rolf Albricht) și creadu-și coregrafia. Invitată să cânte și în străinătate, Margareta nu primește viza timp de 10 ani.

 În 1981 Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol. Acompaniată de „Romanticii“ lui Mircea Drăgan, Margareta vine cu propriul concept prin care își schimbă costumația la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă importantă în cariera artistei.

vineri, 11 iulie 2014

Margareta Pâslaru – Sărbătoritul săptămânii

Sursa: revistavip.ro/09.07.2014
http://www.revistavip.net/Sarbatoritul_saptamanii/La_multi_ani_Margareta_Paslaru!/1314/

La multi ani, Margareta Pâslaru!

Născută pe 9 iulie 1943, la București, Margareta Pâslaru este o cantareață, compozitoare și textieră română de muzică ușoară-pop, folclor, actriță de teatru și film, realizatoare TV si Radio. A scris cartea „Eu și Timpul”.

Eleva Margareta Pâslaru a debutat în muzica ușoară la Casa de Cultură Grivița Rosie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer. Prima apariție în public, la vârsta de 4 ani și jumatate, a avut loc pe scena Operei în rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini.

După o cariera de excepție, Margareta Pâslaru a fost sǎrbǎtorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul sau. În 2010, la împlinirea unei jumătăți de secol de la primul disc, artista lansează CD-ul „Lasă-mi. toamna, pomii verzi“ și i se oferă Trofeul Electrecord. Fundația Radio Romania editează în 2013 CD-ul aniversar „Margareta 70“ - 55 de ani de activitate artistică.

Vom puncta succint câteva etape, activitatea în muzică, teatru, film, compoziție, folclor, a legendarei personalități, „un mit al muzicii ușoare“ cum a numit-o compozitorul George Grigoriu.
Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport" dedicată câștigătorilor români la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ în limba italiană; în studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu și Mircea Albulescu. În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei "Pe aripa vântului". În 1961 Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori din raionul Grivița Roșie.

Impresionat de timbrul aparte al Margaretei, tânărul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru ea, in 1959, „Chemarea mării“ (numit de public "Și-n apa mării"). În interpretarea originala a talentatei cântărețe, piesa devine mare șlagar la Radio România. Ca urmare a succesului, în 1960 și Casa de Discuri Electrecord înregistrează cântecul pe primul disc al Margaretei, nr.3002, care bate recordul vânzărilor de muzică ușoară în anul următor. Discul de Aur primit în 1968 o catapultează la Cannes în 1969 unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. și apare pe aceeași scenă cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.

A studiat: pian, balet, pictura, cursul de perfecționare de pe langa Comitetul de Stat
pentru Cultură și Artă (Ministerul Culturii) clasa Camelia Dăscălescu.

Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul cântareței Margareta Pâslaru.
Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii usoare Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredințat creațiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul sau aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea mării" (George Grigoriu), "Cum e oare?" (Florin Bogardo), "Două rândunici" (Radu Serban), "Va veni o clipa" (Paul Urmuzescu), tema filmului Veronica (Temistocle Popa), "O mască rade, o mască plânge" (Vasile Veselovschi), "Mediterana", cunoscuta și sub titlul "La Marea Neagră" (Ion Cristinoiu), "Cine știe" (Horia Moculescu) și câte și mai câte, difuzate și în prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru își creează un repertoriu vast, la care se adaugă șlagăre internaționale: „Trandafirii tăi”, „În grădina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam că nu-mi pasă” (Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues), „Poate vreți să dansați” (Prego), „Gelosul”, „Acesta e cantecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost înregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din țară și străinătate, a căror evidență a rămas doar în memoria fanilor. Apreciata cântăreață-interpretă evoluează cu aplomb ca actriță în teatru și film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian.
În 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compoziții proprii. În 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formație (Rolf Albricht) și creâdu-și coregrafia. Invitată să cânte și în străinatate, Margareta nu primește viza timp de 10 ani.
ÎIn 1981 Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol.
Acompaniată de „Romanticii“ lui Mircea Drăgan, Margareta vine cu propriul concept prin care își schimbă costumația la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă importantă în cariera artistei.

Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generație în generație: "Timpul", "Dacă ai ghici", "Diamant fermecat" și altele, triumfă "Lasă-mi toamnă pomii verzi!", inspirată de versurile Anei Blandiana, preluat de tineri de toate vârstele. Acest șlagăr solicitat de admiratori ani la rând, difuzat la Radio și pe CD-uri, se califică prin votul publicului în "Top 80" Radio România Actualități, ca fiind una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani.
Selecțiuni din primul Caiet tipărit - 2010 „Margareta Pâslaru și creațiile sale –Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ (voce și pian): Timpul (muzica și text); Diamant fermecat (text Eugen Rotaru); Lasă-mi toamnă pomii verzi! (versuri Ana Blandiana); Era o fântână (versuri Elena Farago); Tatăl nostru - rugăciune; A nimănui sunt (muzica și text); Ceasul e un vrăjitor (muzica și text); Bunicii mei (muzica si text); Țigara (muzica si text); Nu! (versuri Virgil Carianopol); Ce bine ar fi (muzica și text), Soldățelul (muzica și text); Alergători de cursa lungă (muzica și text); Balada focului (muzica și text); Pasiunea (muzica și text); Bucuria de a cânta (muzica si text); Ghimpii (versuri Lucian Blaga); Spune tu care știi atât de multe (muzica și text); Eu si timpul (versuri Virgil Carianopol); Nu vreau să moară florile de măr (versuri Agatha Grigorescu Bacovia); Mai bine soarta lui Sisif (versuri Ion Horea); Despotici în uimire (versuri Constanța Buzea); Romanța soarelui (versuri Ion Minulescu); Tare-am fost (versuri Virgil Carianopol); Cheia (versuri Ion Minulescu); Păsările nu mor niciodată (text Ovidiu Dumitru cu o adaptare după Mihai Eminescu); Flăcări (versuri Virgil Carianopol); Am cântat (versuri Virgil Carianopol); Fericirea mult visată (muzica și text); Iubindu-te (versuri Mariana Dumitrescu); Aș vrea sa fiu o stâncă (muzica si text).

Selecțiuni din Caietul II tiparit în 2013 „Margareta Pâslaru și creațiile sale –
Libertatea nu se învață“ (voce și pian): Libertatea nu se învață (muzica și text); Ce suflet trist (versuri Mihai Eminescu); Setea de a cunoaște (muzica și text); Fără să vrei (muzica și text); Să fie oare adevărat (muzica și text); Amanții mei sunt cărțile înțelepte (versuri Agatha Grigorescu Bacovia); Dacă ai ghici (muzica și text); Our day, children's day (muzica si text); Septembrie (versuri Romulus Vulpescu); Emoții, ciudate sentimente (muzica si text); Fii voluntar! (muzica si text); Riscul (versuri Adrian Păunescu); Sărbători fericite (muzica și text); Un pod peste ocean (muzica și text); Un copil uitat (muzica și text); Ecou, ecou, ecou (muzica și text); Cu cine vorbeai la telefon (muzica și text); Omul bun învinge (muzica și text); Turneul (muzica și text); Se bâlbâia (muzica și text); Și viața merge mai departe (muzica și text); Cheia fericirii (muzica și text)

Compoziții semnate Margareta Pâslaru:

Dâmboviță apă dulce (muzica și text); Regret (muzica și text); Tata (muzica și text); Avioane de hârtie (muzica și text) Dragoste flămândă (muzica și text); Duminica fără el (muzica și text); E o lupta în toate cele (muzica și text); Mulți ani fericiți (muzica și text); Acei copii, acei bătrâni (versuri Ion Horea); Bătrânul comisionar (muzica și text); Cât mai aproape cât mai departe (muzica și text); Cu haina pe umeri (muzica și text); Dar speri (muzica și text); Câmpia mea (text Eugen Rotaru); Vreo zgâtie de fată (versuri Mihai Eminescu); Înapoierea cheii (Mi-e dor) (versuri Nichita Stănescu); Șah mat (text Mihai Dumbravă); Indiferentul (muzica și text); Mă strigai (muzica și text); Pace, să fie pace (muzica și text); Listen my daughter (text în colaborare Greg Smith); Un mărțișor (muzica și text); Tulburătoare e această primăvară (muzica și text); Toate, toate trec (muzica și text); Voroneț (versuri Constanța Buzea); Anotimpurile dragostei (muzica și text); muzica pentru doua episoade din serialul de desene animate „Mihaela“ (Nell Cobar) „Bravo Mihaela” și „Mihaela are probleme”

Teatru și film

1964 - Margareta Pâslaru a fost distribuită de maestrul Liviu Ciulei, alături de Toma Caragiu, în piesa Opera de trei parale de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra". Piesa s-a jucat în 4 stagiuni, aproximativ 400 de reprezentații, și a beneficiat de o distribuție de excepție: Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Măruță și Rodica Tapalagă.
1968 - Spectacolul de teatru radiofonic „Nu sunt Turnul Eiffel“ de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, apărut apoi și pe disc vinil; rolul „Manti“ alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă, Cornel Coman, Mihai Pălădescu.

1969 - Serialul radiofonic „Șoseaua Nordului“ - 6 episoade - după romanul lui Eugen Barbu - editat și de Electrecord; regia Constantin Moruzan; rolul „Marta“ alaturi de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Nucu Păunescu, Nicolae Neamțu-Ottonel, Mircea Albulescu, Emil Hossu, Alfred Demetriu.

2009 - Basme fermecate - CD cu 5 basme de Hans Christian Andresen povestite de Margareta Pâslaru - Editura Curtea Veche.

2010 - rolul „Împărăteasa cea rea“ din povestea „Albă ca Zăpada“ de Frații Grim - înregistrare pentru Fonoteca Radio România.

2011 - Trei volume - carte + CD - Editura Litera: Degețica, Motanul încălțat și Crăiasa zăpezii - Margareta Pâslaru joacă rolul povestitorului.

Filmografie

1966 - „Tunelul” regia Francisc Munteanu. Margareta Pâslaru câștigă diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, din coproducția româno-sovietică Tunelul la cea de-a III-a ediție a Festivalului național al filmului Pelicanul de Aur care a avut loc la Mamaia. În film Margareta i-a avut ca parteneri pe Emerich Schäffer, Ion Dichiseanu; mai apar Ștefan Banică, Florin Piersic.

1966 - „Un film cu o fată fermecătoare” - regia Lucian Bratu, cu Margareta Pâslaru, Ștefan Iordache, Marin Moraru, Emerich Schäffer.

1967 - „Împușcături pe portativ” - regia Cezar Grigoriu, cu Margareta Pâslaru, Cornel Fugaru, Nae Roman, Ștefan Banică, Puiu Călinescu și invitata de culoare Nancy Holloway.

1972 - „Veronica” - regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.

1973 - „Veronica se întoarce” - regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.

1976 - „Gloria nu cantă” - regia Alexandru Bocanet, cu Margareta Pâslaru alături de Toma Caragiu, Constantin Diplan, Horatiu Mălăele, Tora Vasilescu.

1978 - „Melodii, melodii” - regia Francisc Munteanu, muzica Temistocle Popa, rol principal feminin Margareta Pâslaru alături de Jean Constantin, Cornel Constantiniu, Cornel Patrichi, Sergiu Zagardan, Radu Goldiș, Amza Pellea, Ion Dichiseanu.

1979 - „Clipa” - regia Gheorghe Vitanidis, rol episodic, Margareta Pâslaru, o țărancă din filmul „Clipa”, ipostaza inedită.

 

miercuri, 9 iulie 2014

Margareta Pâslaru - AGERPRES

Margareta Pâslaru: Sărbătoresc ziua de naștere lucrând cu plăcere, definitivând textul unei compoziții

Margareta Pâslaru sărbătorește miercuri 71 de ani și spune că cel mai frumos cadou pe care ar putea să-l primească ar fi confirmarea vânzării CD-ului ''Actorii cântă'' în beneficiul campaniei ''Artiștii pentru artiști''.

 Îmi doresc vestea bună care confirmă vânzarea CD-ului de autor 'Actorii cântă' în beneficiul campaniei 'Artiștii pentru artiști'. Îmi voi sărbători aniversarea lucrând cu plăcere, definitivând textul unei compoziții. Ziua se va încheia în familie'', a declarat artista pentru AGERPRES.

Ea a spus că cel mai frumos cadou primit de-a lungul anilor a fost dragostea admiratorilor, dar și faptul că acțiunile și campaniile susținute sau inițiate de ea au devenit sursă de inspirație.

"Vorbind despre 56 de ani activi în lumea artistică, alegerea nu e simplă, au fost diferite piscuri. Admiratorii fideli au răspuns dăruirii mele cu dragoste, aplauze și flori. Din câte am aflat, anumite drumuri pe care le-am deschis au devenit 'documente' care îi inspiră pe alții. Îmi face plăcere să susțin tinerii talentați. Evoluția presupune exigență, prin muzică pledez în favoarea mediului înconjurător. Libertatea nu se învață, ci reflectă un fel de a fi. (...) În cadrul rubricii radiofonice "Margareta prezintă pe..." susțin tineri talentați, pe unii cooptându-i în propriile proiecte; schimb de energii creatoare. Încă din anul 2010, ofer un premiul anual care îmi poartă numele, pentru "Originalitate Interpretativă". Anul trecut l-a primit Călin Grigoriu, chitarist-orchestrator inspirat. Vom afla până la toamnă cine va câștiga premiul în 2014", a afirmat Margareta Pâslaru.

Artista a adăugat că apreciază în mod deosebit faptul că și Grupul Allegretto, condus de Adriana Codreanu, interpretează compoziția sa, text și muzică, "Setea de a cunoaște".

Margareta Pâslaru nu i-a uitat nici pe Angela Similea, Mirabela Dauer și Daniel Iordăchioaie, care își sărbătoresc de asemenea miercuri ziua de naștere și le-a transmis gândurile sale bune: "Continuând 'tradiția' și anul acesta, le doresc colegilor realizarea viselor".

Sursa: agerpres.ro/09.07.2014/Autor Petronius Craiu, editor Antonia Niță
http://www.agerpres.ro/cultura/2014/07/09/margareta-paslaru-sarbatoresc-ziua-de-nastere-lucrand-cu-placere-definitivand-textul-unei-compozitii-14-28-30

 

Azi e ziua ta, Margareta Pâslaru


Azi e ziua ta, Margareta Pâslaru

 
Sursa: Jurnalul Național/07.07.2014/Autor Ramona Vintilă
http://jurnalul.ro/calendar/azi-e-ziua-ta-margareta-paslaru-672273.html


"Sunt flacără, sunt jar, sunt pară, merg printre oameni luminând... şi ard şi ard, aşa întruna...”


Şi-a urmat vocaţia cu ardere
 
Diversificarea exprimării artistice face parte din felul său de fi. Neliniştea, curiozitatea, descoperirea soluţiei care rezolvă problema, faptul că este necesară celor din jur o încarcă progresiv cu energii nebănuite. Personalitate complexă a culturii româneşti, Margareta Pâslaru împlineşte miercuri 71 de ani. La mulţi ani!


“Văd viaţa prin prisma faptelor şi nu a vârstei... Viziunea artistică şi inspiraţia au conceput CD-ul de autor, «Actorii cântă»... Voi felicita din nou întreaga distribuţie, admir solidaritatea breslei în beneficiul Campaniei Naţionale «Artiştii pentru Artişti». Au răspuns chemării cu generozitate. Cred că ideile trasează drumuri pe care şi alţii le vor parcurge perpetuând proiectul. «Libertatea nu se învaţă ci reflectă un fel de a fi» este dedicatămediului înconjurător. Versurile poetului Marius Tucă m-au inspirat şi am compus muzica «La un capăt al lumii TU la celălalt EU». I-am încredinţat piesa actorului Silviu Biriş, prezent pe CD-ul de autor «Actorii cântă»

(https://www.youtube.com/watch?v=rlJQGy9Xh18). Videoclipul reuneşte tineri pe care i-am invitat la rubrica radiofonică «Margareta prezintă pe...». Astfel, în 2010 l-am remarcat pe chitaristul Călin Grigoriu, iar în 2011 pe violoncelistul Ştefan Cazacu. Susţinând talentul muzicienilor de viitor, i-am cooptat pe amândoi în propriile proiecte, mulţumind magazinului Muzica, studioului de înregistrări Jolt şi Andrei Kerestely pentru participare.

Imaginaţia, compasiunea, perseverenţa există.Conceptul «Vise frumoase, copii» funcţionează. Am interpretat rolul povestitorului pe audio-book-ul «Basme fermecate» la editura Curtea Veche, şi pe alte trei, la editura Litera. Îmi doresc nespus ca programul pilot, înregistrări audiate prin difuzoare la Spitalul «Grigore Alexandrescu», să fie preluat de spitalele din ţară, seara la culcare. Poveştile şoptite, o formă de terapie-audio, calmează durerea, alină suferinţa micilor pacienţi. Încercaţi, vă rog, vă veţi convinge!

Desigur, refuzul face parte din meserie, respingerea unor proiecte naşte idei noi, mi-am urmat vocaţia cu ardere; vorba compoziţiei proprii inspirată de Virgil Carianopol: «Sunt flacără, sunt jar, sunt pară, merg printre oameni luminând... şi ard şi ard, aşa întruna...».
Ce îmi datorez? Hm... de fapt visez o galerie de artă, cu un pian, la care tinerii să ilustreze tablourile, sculpturile. Voi cânta cu ei, experimentând.”

Timpul? “Mă iubeşte, îmi dă vitalitate pentru a eleva resursele interioare.”
Fericirea? “Are gustul pasiunii...«Fericit e acel ce ştie să dea», aşa sunăpropria compoziţie, «Fericirea mult visată».”

La cei 71 de ani pe care îi împlineşte miercuri, “altitudinea ideilor, inspiraţia, energii creatoare, toate îmi depăşesc aşteptările”.