Margareta Pâslaru – Sărbătoritul săptămânii

Sursa: revistavip.ro/09.07.2014
http://www.revistavip.net/Sarbatoritul_saptamanii/La_multi_ani_Margareta_Paslaru!/1314/

La multi ani, Margareta Pâslaru!

Născută pe 9 iulie 1943, la București, Margareta Pâslaru este o cantareață, compozitoare și textieră română de muzică ușoară-pop, folclor, actriță de teatru și film, realizatoare TV si Radio. A scris cartea „Eu și Timpul”.

Eleva Margareta Pâslaru a debutat în muzica ușoară la Casa de Cultură Grivița Rosie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer. Prima apariție în public, la vârsta de 4 ani și jumatate, a avut loc pe scena Operei în rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini.

După o cariera de excepție, Margareta Pâslaru a fost sǎrbǎtorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul sau. În 2010, la împlinirea unei jumătăți de secol de la primul disc, artista lansează CD-ul „Lasă-mi. toamna, pomii verzi“ și i se oferă Trofeul Electrecord. Fundația Radio Romania editează în 2013 CD-ul aniversar „Margareta 70“ - 55 de ani de activitate artistică.

Vom puncta succint câteva etape, activitatea în muzică, teatru, film, compoziție, folclor, a legendarei personalități, „un mit al muzicii ușoare“ cum a numit-o compozitorul George Grigoriu.

Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport" dedicată câștigătorilor români la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ în limba italiană; în studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu și Mircea Albulescu. În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei "Pe aripa vântului". În 1961 Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori din raionul Grivița Roșie.

Impresionat de timbrul aparte al Margaretei, tânărul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru ea, in 1959, „Chemarea mării“ (numit de public "Și-n apa mării"). În interpretarea originala a talentatei cântărețe, piesa devine mare șlagar la Radio România. Ca urmare a succesului, în 1960 și Casa de Discuri Electrecord înregistrează cântecul pe primul disc al Margaretei, nr.3002, care bate recordul vânzărilor de muzică ușoară în anul următor. Discul de Aur primit în 1968 o catapultează la Cannes în 1969 unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. și apare pe aceeași scenă cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.

A studiat: pian, balet, pictura, cursul de perfecționare de pe langa Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă (Ministerul Culturii) clasa Camelia Dăscălescu.

Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul cântareței Margareta Pâslaru.

Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii usoare Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredințat creațiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul sau aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea mării" (George Grigoriu), "Cum e oare?" (Florin Bogardo), "Două rândunici" (Radu Serban), "Va veni o clipa" (Paul Urmuzescu), tema filmului Veronica (Temistocle Popa), "O mască rade, o mască plânge" (Vasile Veselovschi), "Mediterana", cunoscuta și sub titlul "La Marea Neagră" (Ion Cristinoiu), "Cine știe" (Horia Moculescu) și câte și mai câte, difuzate și în prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru își creează un repertoriu vast, la care se adaugă șlagăre internaționale: „Trandafirii tăi”, „În grădina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam că nu-mi pasă” (Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues), „Poate vreți să dansați” (Prego), „Gelosul”, „Acesta e cantecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost înregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din țară și străinătate, a căror evidență a rămas doar în memoria fanilor. Apreciata cântăreață-interpretă evoluează cu aplomb ca actriță în teatru și film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian.
În 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compoziții proprii. În 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formație (Rolf Albricht) și creâdu-și coregrafia. Invitată să cânte și în străinatate, Margareta nu primește viza timp de 10 ani.

ÎIn 1981 Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol.

Acompaniată de „Romanticii“ lui Mircea Drăgan, Margareta vine cu propriul concept prin care își schimbă costumația la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă importantă în cariera artistei.

Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generație în generație: "Timpul", "Dacă ai ghici", "Diamant fermecat" și altele, triumfă "Lasă-mi toamnă pomii verzi!", inspirată de versurile Anei Blandiana, preluat de tineri de toate vârstele. Acest șlagăr solicitat de admiratori ani la rând, difuzat la Radio și pe CD-uri, se califică prin votul publicului în "Top 80" Radio România Actualități, ca fiind una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani.

Selecțiuni din primul Caiet tipărit - 2010 „Margareta Pâslaru și creațiile sale –Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ (voce și pian): Timpul (muzica și text); Diamant fermecat (text Eugen Rotaru); Lasă-mi toamnă pomii verzi! (versuri Ana Blandiana); Era o fântână (versuri Elena Farago); Tatăl nostru - rugăciune; A nimănui sunt (muzica și text); Ceasul e un vrăjitor (muzica și text); Bunicii mei (muzica si text); Țigara (muzica si text); Nu! (versuri Virgil Carianopol); Ce bine ar fi (muzica și text), Soldățelul (muzica și text); Alergători de cursa lungă (muzica și text); Balada focului (muzica și text); Pasiunea (muzica și text); Bucuria de a cânta (muzica si text); Ghimpii (versuri Lucian Blaga); Spune tu care știi atât de multe (muzica și text); Eu si timpul (versuri Virgil Carianopol); Nu vreau să moară florile de măr (versuri Agatha Grigorescu Bacovia); Mai bine soarta lui Sisif (versuri Ion Horea); Despotici în uimire (versuri Constanța Buzea); Romanța soarelui (versuri Ion Minulescu); Tare-am fost (versuri Virgil Carianopol); Cheia (versuri Ion Minulescu); Păsările nu mor niciodată (text Ovidiu Dumitru cu o adaptare după Mihai Eminescu); Flăcări (versuri Virgil Carianopol); Am cântat (versuri Virgil Carianopol); Fericirea mult visată (muzica și text); Iubindu-te (versuri Mariana Dumitrescu); Aș vrea sa fiu o stâncă (muzica si text).

Selecțiuni din Caietul II tiparit în 2013 „Margareta Pâslaru și creațiile sale –

Libertatea nu se învață“ (voce și pian): Libertatea nu se învață (muzica și text); Ce suflet trist (versuri Mihai Eminescu); Setea de a cunoaște (muzica și text); Fără să vrei (muzica și text); Să fie oare adevărat (muzica și text); Amanții mei sunt cărțile înțelepte (versuri Agatha Grigorescu Bacovia); Dacă ai ghici (muzica și text); Our day, children's day (muzica si text); Septembrie (versuri Romulus Vulpescu); Emoții, ciudate sentimente (muzica si text); Fii voluntar! (muzica si text); Riscul (versuri Adrian Păunescu); Sărbători fericite (muzica și text); Un pod peste ocean (muzica și text); Un copil uitat (muzica și text); Ecou, ecou, ecou (muzica și text); Cu cine vorbeai la telefon (muzica și text); Omul bun învinge (muzica și text); Turneul (muzica și text); Se bâlbâia (muzica și text); Și viața merge mai departe (muzica și text); Cheia fericirii (muzica și text)

Compoziții semnate Margareta Pâslaru:

Dâmboviță apă dulce (muzica și text); Regret (muzica și text); Tata (muzica și text); Avioane de hârtie (muzica și text) Dragoste flămândă (muzica și text); Duminica fără el (muzica și text); E o lupta în toate cele (muzica și text); Mulți ani fericiți (muzica și text); Acei copii, acei bătrâni (versuri Ion Horea); Bătrânul comisionar (muzica și text); Cât mai aproape cât mai departe (muzica și text); Cu haina pe umeri (muzica și text); Dar speri (muzica și text); Câmpia mea (text Eugen Rotaru); Vreo zgâtie de fată (versuri Mihai Eminescu); Înapoierea cheii (Mi-e dor) (versuri Nichita Stănescu); Șah mat (text Mihai Dumbravă); Indiferentul (muzica și text); Mă strigai (muzica și text); Pace, să fie pace (muzica și text); Listen my daughter (text în colaborare Greg Smith); Un mărțișor (muzica și text); Tulburătoare e această primăvară (muzica și text); Toate, toate trec (muzica și text); Voroneț (versuri Constanța Buzea); Anotimpurile dragostei (muzica și text); muzica pentru doua episoade din serialul de desene animate „Mihaela“ (Nell Cobar) „Bravo Mihaela” și „Mihaela are probleme”

Teatru și film

1964 - Margareta Pâslaru a fost distribuită de maestrul Liviu Ciulei, alături de Toma Caragiu, în piesa Opera de trei parale de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra". Piesa s-a jucat în 4 stagiuni, aproximativ 400 de reprezentații, și a beneficiat de o distribuție de excepție: Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Măruță și Rodica Tapalagă.

1968 - Spectacolul de teatru radiofonic „Nu sunt Turnul Eiffel“ de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, apărut apoi și pe disc vinil; rolul „Manti“ alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă, Cornel Coman, Mihai Pălădescu.

1969 - Serialul radiofonic „Șoseaua Nordului“ - 6 episoade - după romanul lui Eugen Barbu - editat și de Electrecord; regia Constantin Moruzan; rolul „Marta“ alaturi de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Nucu Păunescu, Nicolae Neamțu-Ottonel, Mircea Albulescu, Emil Hossu, Alfred Demetriu.

2009 - Basme fermecate - CD cu 5 basme de Hans Christian Andresen povestite de Margareta Pâslaru - Editura Curtea Veche.

2010 - rolul „Împărăteasa cea rea“ din povestea „Albă ca Zăpada“ de Frații Grim - înregistrare pentru Fonoteca Radio România.

2011 - Trei volume - carte + CD - Editura Litera: Degețica, Motanul încălțat și Crăiasa zăpezii - Margareta Pâslaru joacă rolul povestitorului.

Filmografie

1966 - „Tunelul” regia Francisc Munteanu. Margareta Pâslaru câștigă diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, din coproducția româno-sovietică Tunelul la cea de-a III-a ediție a Festivalului național al filmului Pelicanul de Aur care a avut loc la Mamaia. În film Margareta i-a avut ca parteneri pe Emerich Schäffer, Ion Dichiseanu; mai apar Ștefan Banică, Florin Piersic.

1966 - „Un film cu o fată fermecătoare” - regia Lucian Bratu, cu Margareta Pâslaru, Ștefan Iordache, Marin Moraru, Emerich Schäffer.

1967 - „Împușcături pe portativ” - regia Cezar Grigoriu, cu Margareta Pâslaru, Cornel Fugaru, Nae Roman, Ștefan Banică, Puiu Călinescu și invitata de culoare Nancy Holloway.

1972 - „Veronica” - regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.

1973 - „Veronica se întoarce” - regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.

1976 - „Gloria nu cantă” - regia Alexandru Bocanet, cu Margareta Pâslaru alături de Toma Caragiu, Constantin Diplan, Horatiu Mălăele, Tora Vasilescu.

1978 - „Melodii, melodii” - regia Francisc Munteanu, muzica Temistocle Popa, rol principal feminin Margareta Pâslaru alături de Jean Constantin, Cornel Constantiniu, Cornel Patrichi, Sergiu Zagardan, Radu Goldiș, Amza Pellea, Ion Dichiseanu.

1979 - „Clipa” - regia Gheorghe Vitanidis, rol episodic, Margareta Pâslaru, o țărancă din filmul „Clipa”, ipostaza inedită.