Margareta Pâslaru – Vocea succesului

Sursa: Bună Ziua Iași/09.07.2014
 http://cultural.bzi.ro/margareta-paslaru-vocea-succesului-16755

Eleva Margareta Pâslaru a debutat în muzica ușoară la Casa de Cultură Grivița Roșie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer. Prima apariție în public, la vârsta de 4 ani și jumătate, a avut loc pe scena Operei în rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini.

După o carieră de excepție, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul sau. În 2010, la împlinirea unei jumătăți de secol de la primul disc, artista lansează CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ și i se oferă Trofeul Electrecord. Fundația Radio România editează în 2013 CD-ul aniversar „Margareta 70“ - 55 de ani de activitate artistică.

Vom puncta succint câteva etape, activitatea în muzică, teatru, film, compoziție, folclor, a legendarei personalități, „un mit al muzicii ușoare“ cum a numit-o compozitorul George Grigoriu.

Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport" dedicată câștigătorilor români la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ în limba italiană; în studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu și Mircea Albulescu. În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei "Pe aripa vântului".
  În 1961 Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori din raionul Grivița Roșie.

Impresionat de timbrul aparte al Margaretei, tânărul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru ea, în 1959, „Chemarea mării“ (numit de public "Și-n apa mării"). În interpretarea originală a talentatei cântărețe, piesa devine mare șlagăr la Radio România. Ca urmare a succesului, în 1960 și Casa de Discuri Electrecord înregistrează cântecul pe primul disc al Margaretei, nr.3002, care bate recordul vânzărilor de muzică ușoara în anul următor. Discul de Aur primit în 1968 o catapultează la Cannes în 1969 unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. și apare pe aceeași scenă cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.

A studiat: pian, balet, pictură, cursul de perfecționare de pe lânga Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă (Ministerul Culturii) clasa Camelia Dăscălescu.

Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul cântăreței Margareta Pâslaru.

Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii ușoare Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au incredințat creațiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul său aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea mării" (George Grigoriu), "Cum e oare?" (Florin Bogardo), "Două rândunici" (Radu Șerban), "Va veni o clipă" (Paul Urmuzescu), tema filmului Veronica (Temistocle Popa), "O mască râde, o mască plânge" (Vasile Veselovschi), "Mediterana", cunoscută și sub titlul "La Marea Neagră" (Ion Cristinoiu), "Cine știe" (Horia Moculescu) și câte și mai câte, difuzate și în prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru își creează un repertoriu vast, la care se adaugă șlagăre internaționale: „Trandafirii tăi”, „În grădina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam că nu-mi pasă” (Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues), „Poate vreți să dansați” (Prego), „Gelosul”, „Acesta e cântecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost înregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din țară și străinatate, a caror evidență a rămas doar în memoria fanilor. Apreciata cantareață-interpretă evoluează cu aplomb ca actriță în teatru și film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian.

În 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compoziții proprii. În 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formatie (Rolf Albricht) și creadu-și coregrafia. Invitată să cânte și în străinătate, Margareta nu primește viza timp de 10 ani.

 În 1981 Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol. Acompaniată de „Romanticii“ lui Mircea Drăgan, Margareta vine cu propriul concept prin care își schimbă costumația la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă importantă în cariera artistei.